| Sistematica | Flora si vegetatia Romaniei | Ornamentala | Dendrarium | Fitogeografica | Biologica | Plante utile | Complexul de sere | Rosarium | Silvostepa Moldovei

Sectia Biologica




Amplasament si suprafata

Sectia Biologica este amplasata in partea centrala a Gradinii Botanice si dispune de o suprafata de 5,27 ha.

Descriere

La intrarea in sectie, strajuita de o parte si de alta de coloanele arborelui vietii (Thuja occidentalis ‘Fastigiata’), sunt amenajate doua stancarii care prezinta unele aspecte ale evolutiei vietuitoarelor.
Stancaria din partea nordica a sectorului, alcatuita din calcar de la Repedea - Iasi, prezinta vizitatorului unele dovezi paleontologice ale procesului de evolutie, printr-o bogata fauna fosila, mai ales moluste, sedimentate in gresiile calcaroase de varsta sarmatianului mijlociu. In aceasta stancarie sunt prezentate aspecte ale evolutiei florii:

  • de la florile cu simetrie radiala (actinomorfe) spre cele cu un singur plan de simetrie (zigomorfe);
  • de la forile cu petale libere (dialipetale) spre cele cu petale concrescute (gamopetale).

In partea stinga a stancariei, spre baza, sunt expuse plante cu flori dialipetale actinomorfe: floarea pastilor (Anemone nemorosa), bujorul (Paeonia officinalis), plante din familiile Rosaceae, Crassulaceae, Linaceae etc.

Spre partea superioara a acesteia sunt expuse plante cu flori dialipetale zigomorfe: nemtisor (Delphinium elatum, Consolida regalis), specii apartinand familiilor Balsaminaceae, Leguminosae, Violaceae etc.

In partea dreapta a stancariei sunt expuse plante cu petale unite intre ele (gamopetale), spre baza cele cu simetrie radiala (actinomorfe): margarete (Chrysanthemum leucanthemum), iarba mare (Inula helenium), narcise (Narcissus poeticus), iar in partea superioara cele cu un singur plan de simetrie (zigomorfe): crin de toamna (Hosta plantaginea), crin galben (Hemerocallis fulva), monbretie (Crocosmia crocosmiiflora).

In a doua stancarie situata in apropierea axului central al Gradinii Botanice, construita din roci sedimentare provenite de la cariera Pojorata (judetul Suceava), sunt exemplificate unele dovezi morfologice ale evolutiei plantelor: tulpini si frunze metamorfozate precum si metamorfoze progresive si regresive ale florii.

In continuarea stancariilor se situeaza subsectia Adaptarile plantelor la:

  • polenizare prin vant (anemogamia): alun (Corylus avellana), arin (Alnus incana), nuc (Juglans regia);
  • polenizare prin animale (albine, bondari, viespi, fluturi de zi, fluturi de noapte, muste, pasari, lilieci, melci etc.): marul (Malus sp.), gura leului (Antirrhinum majus), degetar rosu (Digitalis purpurea), arsinic (Lychnis chalcedonica), sapunarita (Saponaria officinalis), ciubotica cucului (Primula veris), barba imparatului (Mirabilis jalapa), regina noptii (Nicotiana alata), narcise (Narcissus poeticus), virnant (Ruta graveolens), piperul lupului (Asarum europaeum), magnolia (Magnolia kobus), corn (Cornus mas), calin (Viburnum opulus) etc.
In centrul acestei subsectii sunt grupate plantele care prezinta diverse mijloace prin care florile atrag insectele:
  • flori grupate in inflorescente (Apiaceae, Asteraceae);
  • coloritul viu al:
    • plantelor (Chaenomeles japonica);
    • al staminelor (familia Myrtaceae);
    • al stigmatului (Ricinus communis);
    • al bracteelor inflorescentelor (familia Amaranthaceae, specia Euphorbia marginata)
  • prin nectarii (Helleborus niger, Viola odorata);
  • nectarii extraflorale (Ricinus communis, Impatiens roylei);
  • uleiuri citralice (Melissa officinalis);
  • compusi parafinoizi (salcam – Robinia pseudaccacia, lacramioare – Convalaria majalis, reseda - Reseda lutea);
  • mirosuri neplacute care atrag anumite specii de insecte (cununita – Spiraea media, soc – Sambucus nigra);
  • prin polen viu colorat (mac – Papaver rhoeas, iarba osului - Helianthemum numularium);
  • prin perii de pe stamine (lumanarica – Verbascum phlomoides).
Langa stancaria cu plante ce prezinta metamorfozarea organelor plantelor, din partea stanga a axului sectorului, se afla subsectia cu tema: Adaptari la raspandirea fructelor si semintelor.
Aici sunt prezentate specii de plante care isi raspandesc semintele:
  • prin mijloace proprii (autochore): slabanog (Impatiens nolitangere);
  • prin agenti straini (alochore):
    • vant (anemochore): cu seminte foarte mici (familia Ericaceae) sau cu anexe adaptate zborului (artar, mesteacan, carpen, salcie);
    • animale (zoochore): turita (Gallium verum), holera (Xanthium spinosum);
    • furnici (mirmecochore): piperul lupului (Asarum europaeum), buruiana de venin (Euphorbia lathyris), rostopasca (Chelidonium majus);
    • pasari: vasc (Viscum album), calin (Viburnum opulus).
O grupa aparte de plante rare, amenintate cu disparitia si ocrotite prin lege in Romania sunt reprezentate de: tisa (Taxus baccata), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), culcusul vacii (Hieracium pojoritense), ai de padure (Asphodeline lutea), carcelul (Ephedra distachya).
Sectia mai contine si alte colectii de plante, dintre care cea de stanjenei (Iris sp.) cu numerosi taxoni, cu florile lor colorate fin si placut mirositoare, constituind o mare atractie pentru publicul vizitator.

Prin tematica abordata, sectorul Biologic prezinta unele aspete ale organizarii lumii vegetale (structura si functii), aspecte ale evolutiei plantelor (dovezi si mecanisme), adaptari ale plantelor la conditiile de mediu, rolul omului in dirijarea procesului evolutiv.
Rolul principal al sectorului este de a contribui la educarea omului in spiritul conceptiei stiintifice despre lume si viata si de a mobiliza la lupta pentru conservarea naturii, pentru ocrotirea mediului ambiant.



Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi

Sugestii, comentarii: Webmaster
Copyright ©2017 Gradina Botanica Iasi. Toate drepturile rezervate.