Sectia Fitogeografica

Amplasament si suprafata

Sectia Fitogeografica este amplasata in partea de nord-vest a Gradinii Botanice, ocupand o suprafata de 12,41 ha. Terenul prezinta o portiune de platou si doi versanti cu pante accentuate supuse alunecarilor active. Plantele din sectie au fost grupate dupa locul de origine si sunt dispuse conform stilurilor peisajer (natural) si mixt.

Descriere

Intrarea in sectie se face in apropierea unei stancarii (400 m²) cu plante suculente din deserturile mexicane, majoritatea apartinand familiilor Agavaceae, Cactaceae si Crassulaceae. Aceste plante, cu tulpini sau frunze suculente, sunt adapostite peste iarna in interior.

In fata stancariei un "ceas solar" are marcate orele prin 12 sfere de gresie aduse de pe Dealul Feleacului. In mijlocul "ceasului" o sfera mai mare, simbolizand globul pamantesc, isi trimite umbra la fiecare ora din zi pe sfera corespunzatoare orei respective. In vecinatatea stancariei se etaleaza culorile vii, diverse, ale plantelor din America Centrala si de Sud si din Africa, cultivate in clima noastra ca plante anuale: Ageratum (pufuleti), Cosmos, Eschscholtzia (mac de California), Petunia, Portulaca, Crocosmia, Gazania, Pelargonium (muscate) etc.

Specii ale florei Europei Centrale si Nordice sunt reprezentanti fie ai padurilor boreale de conifere (pin, molid, larita, ienupar), fie ai padurilor de foioase (fag, stejar, carpen, alun). Alaturi de cateva specii ierboase, arborii sunt grupati in apropierea unei stancarii denumite Alpinariu. Acest mediu ecologic este amenajat cu stanci calcaroase, pe un teren in panta, in suprafata de 2000 m² si adaposteste plante rare din muntii Europei, printre care si unele specii rare: Aethionema thomasianum, Horminum pyrenaicum etc. O mica stancarie, realizata cu pietre granitice, este destinata plantelor calcifuge.

Elementele stepei pontico-panonice sunt grupate pe un teren arid si insorit, pe o suprafata de circa 2 ha acoperita de vegetatie naturala, pastrata si conservata inca de la inceputul organizarii Gradinii: Prunus fruticosa (visinel), Prunus tenella (migdal pitic), Rosa gallica (rasura), Adonis vernalis (ruscuta de primavara), Pulsatilla nigricans (deditei) etc.

Dintre plantele caracteristice florei Turkestanului vegeteaza bine Ulmus pumila var. pinnato-ramosa (ulmul de Turkestan), Malus sieversii (foarte decorativ prin frunzele si florile de un rosu-violet intens), Fraxinus potamophylla etc.

Din flora balcanica se dezvolta bine la noi Forsythia europaea, Palliurus spina-christi (paliur), Petteria ramentacea si Periploca graeca. In vecinatate sunt cultivate plante specifice bazinului mediteranean: Buxus sempervirens (cimisir), Prunus laurocerasus, Pyracantha coccinea, Ilex aquifolium (laurul), Lonicera etrusca, unele elemente mediteraneene gasindu-se si in flora spontana din sudul si sud-vestul tarii noastre: Acer monspessulanum (jugastru de Banat), Carpinus orientalis (carpinita), Castanea sativa (castan comestibil), etc. O stancarie insorita gazduieste plante cultivate de mult timp de catre romani: isopul (Hyssopus officinalis), levantica (Lavandula officinalis), micsunele (Mathiola incana) si salvia (Salvia officinalis).

Coborand Aleea Podgoriilor, pe stanga, pe un taluz se continua gruparile stancoase cu plante caracteristice Muntilor Asiei Centrale. Elemente ale padurii boreale asiatice de rasinoase (Picea obovata) sunt insotite de foioase foarte decorative: Caragana arborescens, Staphylea emodi, Juglans mandshurica si Menispermum dauricum.

Reprezentanti ai florei Caucazului sunt grupati dupa originea lor: paduri caucaziene (Abies nordmanniana, Picea orientalis, Celtis caucasica, Acer opalus), elemente colchidice (Andrachne colchica, Dioscorea caucasica, Staphylea colchica) si plante din Muntii Caucaz (Arabis caucasica, Brunnera macrophylla, Puschkinia scilloides, Sedum spurium etc.)

Bogata flora a extremului orient este reprezentata de plante deja aclimatizate in tara noastra: Pinus thunbergii, Lonicera japonica, speci de magnolii, ciresi, meri. Pentru flora Japoniei, prin indiguirea paraului Podgoria Copou, s-au conturat pe firul vaii doua insule ce vor fi legate cu podete.

Suprafata cea mai mare din aceasta subsectie, o panta cu orientare vestica, este rezervata florei Chinei si Coreei. Prezenta unei parau de coasta intregeste peisajul, malurile apei fiind plantate cu bambus (Phyllostachys viridi-galucescens) si cu salcii (Salix babylonica si Salix matsudana 'Tortuosa'). Dintre plantele mai deosebite mentionam: Gingo biloba (arborele pagodelor), Actinidia arguta, Akebia quinata, Euodia hupehensis, Schisandra chinensis etc. Flora ierboasa este reprezentata de specii de Hemmerocalis, Hosta, Incarvillea etc.

Pe versantul vestic al vaii Podgoria Copou, o suprafata de 5,5 ha este rezervata florei Americii de Nord. Plantele sunt grupate in trei subdiviziuni: padurea boreala canadiana, padurea de pe coasta pacifica si padurea de pe coasta atlantica. Se remarca: Juniperus virginiana, Pinus banksiana, Pinus strobus, Pseudotsuga menziesii, Acer saccharinum, Carpinus caroliniana, Quercus rubra, Amorpha fruticosa, Aronia melanocarpa, Desmodium canadense, specii de Cotoneaster si de Crategus. Plantele ierboase sunt numeroase, majoritatea foarte decorative: Acuan illinoensis, Aster sp., Coreopsis sp., Monarda sp., Penstemon sp., Rudbeckia sp.

Tematica

Vizitatorul, plimbandu-se prin sectia Fitogeografica, isi formeaza o imagine generala de felul cum se prezinta flora diferitelor regiuni geografice de pe glob.