Sectia Plante Utile

Amplasament si suprafata

Sectia Plante Utile ocupa o suprafata de 1,1 ha si este situata pe platoul central al Gradinii Botanice, fiind invecinata la Nord-Est cu Sectia Sistematica, la Vest cu Sectia Biologica, la Sud cu Sectia Dendrologica si la Sud-Est cu Rosarium-ul.

Descriere

Sectia Plante Utile este impartita in noua subsectii. Vizitatorul poate cunoaste si recunoaste unele specii valoroase de plante folosite sau posibil de a fi folosite de catre om in ocrotirea sanatatii, alimentatie, in industria celulozei si hartiei, a textilelor, etc. Cele noua subsectii sunt:

1. Subsectia plantelor medicinale, care grupeaza plante cu actiuni terapeutice diferite asupra organismului uman:
• antiasmatice: carcel (Ephedra distachya), patlagina ingusta (Plantago lanceolata), ciubotica cucului (Primula veris) etc.;
• antidiareice: coada soricelului (Achillea millefolium), turita mare (Agrimonia eupatoria), gutui (Cydonia oblonga) etc.;
• antihelmintice: cenuser (Ailanthus altissima), pelin (Artemisia absinthium), virnant (Ruta graveolens) etc.;
• antireumatice: mesteacan (Betula pendula), ienupar (Juniperus communis), catina rosie (Tamarix ramosissima) etc.;
• cardiotonice: ruscuta (Adonis vernalis), talpa gastii (Leonorus cardiaca) etc.;
• carminative: molura (Foeniculum vulgare), musetel (Matricaria chamomilla), salcam (Robinia pseudacacia) etc.;
• colagoge: pelin (Artemisia absinthium), dracila (Berberis vulgaris), papadie (Taraxacum officinale) etc.;
• diuretice: cires (Prunus avium), pin silvestru (Pinus sylvestris), sapunarita (Saponaria officinalis) etc.;
• antidiabetice: leustean (Levisticum officinale), dud alb (Morus alba), urzica mare (Urtica dioica) etc.;
• laxative: salba moale (Euonymus europaea), mojdrean (Fraxinus ornus), roiba (Rubia tinctorum) etc.;
• sedative: umbra iepurelui (Asparagus officinalis), paducel (Crataegus oxyacantha), hamei (Humulus lupulus) etc.;
• stomahice: vetrice (Tanacetum vulgare), urzica moarta (Lamium album), pojarnita (Hypericum perforatum) etc.;
• in boli de ficat: izma buna (Mentha piperita), trei rai (Hepatica nobilis), cicoare (Cichorium intybus) etc.;
• bactericide, antiinflamatorii, antiseptice, antibiotice, insecticide: vetrice (Tanacetum vulgare), busuioc (Ocimum basilicum), sulfina (Melilotus officinalis) etc.;
• purgative: roiba (Rubia tinctorum), scorus (Sorbus aucuparia) etc.;
• emoliente: molura (Foeniculum vulgare), patlagina mare (Plantago major), finap sau gigifa (Zizyphus jujuba) etc.;
• antiscorbutice: hrean (Armoracia rusticana) etc.
O subsectie importanta a acestui grup de plante medicinale, se gaseste situata in parte de nord a sectorului, si cuprinde plantele cu proprietati imunostimulatoare, care stau la baza unor fitopreparate moderne: Aristolochia clematitis (marul lupului, cucurbetica), Eupatorium cannabinum (dumbravnic, canepa codrului), Echinacea purpurea, Carthamus tinctorius (sofranas), Phytolacca americana (carmaz) etc. Tot in cadrul sectiei de plante medicinale se gasesc valoroase colectii de Echinacea. Intalnita in flora spontana a Americii de Nord, la noi in tara se gaseste doar cultivata, ca si in alte tari din Europa. In genul Echinacea (Familia Asteraceae) sunt cuprinse noua specii, dintre care trei sunt cele mai cunoscute pentru utilizarile lor: Echinacea purpurea (L.) Moench, Echinacea pallida (Nutt.) Nutt. si Echinacea angustifolia DC.
2. Subsectia plantelor toxice, continand plante care, prin principiile ce le contin, sunt periculoase pentru organismul uman si pentru animale, dar sunt foarte valoroase pentru industria farmaceutica:
• Taxus baccata (tisa);
• Conium maculatum (cucuta);
• Ricinus communis (ricin);
• Laburnum anagyroides (salcamul galben);
• Chelidonium majus (rostopasca, negelarita) etc.
3. Subsectia plantelor aromatice si condimentare, reprezentata prin specii care contin substante volatile si uleiuri eterice, materii prime valoroase in industria cosmetica, a parfumurilor, a bauturilor alcoolice si in alimentatie:
• Nepeta cataria (catusnica);
• Lavandula angustifolia (levantica);
• Narcissus poeticus (narcise);
• Convallaria majalis (lacramioare);
• Syringa vulgaris (liliac);
• Thymus vulgaris (cimbrul);
• Galium odoratum (vinarita).
4. Subsectia plantelor furajere si melifere, cuprinde specii care prin continutul in polen, nectar si alte secretii de natura vegetala sunt utilizate de om in cresterea albinelor in scopul valorificarii mierii, cerii, propolisului si a altor produse secundare:
• Amorpha fructicosa (salcamul mic);
• Helianthus annuus (floarea soarelui);
• Trifolium pratense (trifoiul rosu);
• Phacelia tanacetifolia (floarea albinelor);
• Tilia tomentosa (teiul argintiu).
5. Subsectia plantelor tanante si tinctoriale, reprezentata de plante care contin taninuri in diferite organe ale plantei si sunt folosite in industria pielariei:
• Quercus robur (stejarul);
• Larix decidua (laricele);
• Abies alba (bradul).
De asemenea, subsectia cuprinde si specii care prin substantele tinctoriale continute au fost folosite in trecut pentru colorarea diverselor tesaturi si in artizanat:
• Juglans regia (nuc);
• Phytolacca americana (carmaz);
• Genista tinctoria (drobita);
• Paeonia officinalis (bujor).
6. Subsectia plantelor textile si a surselor de celuloza, reprezentata de unele specii care sunt cultivate pentru fibrele textile ce se extrag din acestea:
• Agave americana (limba boului);
• Morus alba (dud alb);
• Urtica dioica (urzica mare);
• Viburnum lantana (darmoz).
Tot aici, se cultiva si unele specii din care se poate extrage celuloza necesara industriei hartiei:
• Broussonetia papyrifera (arborele de hartie chinezeasca);
• Phragmites australis (stuful);
• Abies alba (bradul);
• Picea abies (molidul).
7. Subsectia plantelor cauciucofere sau rezinifere, reprezentata de plante recunoscute pentru continutul lor in substante terpenice si rezinifere, utilizate in industria cauciucurilor si a maselor plastice:
• Asclepias syriaca (floarea de ceara);
• Asphodeline lutea Rchb. (ai de padure);
• Betula pendula Roth. (mesteacan);
• Euonymus europaea (salba moale);
• Euonymus verrucosa Scop. (lemn raios).
8. Subsectia plantelor alimentare si oleaginoase, care cuprinde specii cultivate pentru principiile alimentare continute (protide, glucide, lipide, substante vitaminizante etc.) ce sunt deja cultivate sau sunt inca neintroduse in cultura:
• Castanea sativa (castanul comestibil);
• Prunus cerasus (visinul);
• Ribes nigrum (coacazul negru);
• Viburnum opulus (calinul);
• Rumex patientia (stevia de gradina).
9. Subsectia plantelor fixatoare de soluri, care grupeaza cateva specii cultivate astazi pe terenuri abrupte, pe cele afectate de alunecari, pe nisipuri etc., cu scopul de a limita sau ameliora fenomenele susmentionate:
• Ailanthus altissima (cenuserul);
• Elaeagnus angustifolia (salcioara);
• Juglans nigra (nucul negru);
• Lycium barbarum (catina de garduri);
• Prunus spinosa (porumbarul);
• Acer paltanoides (paltinul de camp);
• Ononis spinosa (osul iepurelui);
• Gleditsia triacanthos (gladita).

Tematica

Prin tematica sectiei (impartita in cele 9 subsectii) se urmareste reprezentarea principalelor grupe de utilitati ale plantelor, precum si speciile cele mai larg raspandite si mai cunoscute de poporul roman si totodata folosite in domeniul sanatatii, alimentatiei si in industrie (textile, celuloza si hartie etc.).