| Sistematica | Flora si vegetatia Romaniei | Ornamentala | Dendrarium | Fitogeografica | Biologica | Plante utile | Complexul de sere | Rosarium | Silvostepa Moldovei

Sectia Silvostepa Moldovei




Localizare si suprafata

Sectia Silvostepa Moldovei se gaseste in partea de nord a Gradinii Botanice, ocupand o suprafata de 13,92 hectare. Se invecineaza la sud cu sectiile Flora si Vegetatia Romaniei si Flora Globului, la nord si vest cu Ferma Agricola Copou, iar la est cu proprietati particulare.

Tematica

Sectia Silvostepa Moldovei urmareste conservarea in situ si ex situ a principalelor tipuri de ecosisteme din silvostepa Moldovei: natural de silvostepa, natural de mlastina (palustru) si forestier amenajat.

Ecosistemul natural de silvostepa, situat pe versantii paraului Podgoriilor, favorizeaza instalarea pajistilor stepice primare si secundare. Compozitia fiotocenozelor, variabila in diferite puncte, creeaza un cadru propice pentru cresterea si inmultirea unor specii de plante caracteristice (Iris brandzae, Crambe tataria, Echium rossicum, Pulsatilla vulgaris ssp. grandis, Beta trigyna, Dianthus capitatus, Artemisia austriaca, Achillea setacea, Astragalus onobrychis, Hyacinthella leucophaea, Plantago schwarzenbergiana, Rumex tuberosus ssp. tuberosus, Crocus reticulatus, Galium moldavicum, Paeonia tenuifolia, Amygdalus nana etc.).

Ecosistemul natural de mlastina este situat in lunca paraului Podgoriilor, acolo unde exista un exces de umiditate. Insusirile biotopului favorizeaza dezvoltarea vegetatiei higro-hidrofile, reprezentata de Phragmites communis, Typha latifolia, Typha angustifolia, Glyceria fluitans, Bolboschoenus maritimus, Carex acutiformis, Carex riparia, Epilobium palustre, Iris pseudacorus, Lytrum salicaria, Symphytum officinale, Angelica palustris etc. Speciile vegetale, instalate aici au un rol major in depoluarea apelor ce alimenteaza paraul Podgoriilor.

Ecosistemul forestier amenajat ocupa o parte semnificativa a teritoriului si grupeaza diverse specii lemnoase cultivate, de foioase si conifere, care au format în timp diverse tipuri de padure. Majoritatea speciilor vegetale, conservate aici ex situ (Ulmus minor, Quercus pedunculiflora, Quercus robur, Cerasus avium, Malus sylvestris, Carpinus betulus, Abies alba, Taxus baccata, Larix decidua ssp. carpatica, Pinus sylvestris, Sorbus dacica, Sorbus torminalis, Tilia tomentosa, Evonymus nana, Corylus colurna, Galanthus nivalis etc.), au rolul de stabilizare a terenurilor predispuse la alunecari si de incetinire a proceselor de eroziune.

Geomorfologia terenului, substratul litologic, hidrografia si solurile variate, au favorizat instalarea unei vegetatii stepice primare si secundare, precum si a animalelor caracteristice biocenozelor din cadrul unor asemenea tipuri de ecosisteme, fragmentare astazi in Moldova si, în unele cazuri, protejate ca arii naturale.

Compozitia fitocenozelor, variabila in diferite puncte ale ecosistemelor, creeaza un cadru propice pentru cresterea si inmultirea a peste 107 specii de pasari (Anas platyrhynchos, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Ciconia ciconia, Pernis apivorus, Falco columbarius, Larus minutus, Picus canus, Lanius collurio, Bombycilla garrulus, Erithacus rubecula, Emberiza hortulana etc.) reptile (Lacerta viridis, Lacerta agilis, Emys orbicularis, Natrix natrix), amfibieni (Bombina bombina, Hyla arborea, Triturus cristatus, Triturus vulgaris si complexul Rana sp.) mamifere (Erinaceus europaeus, Talpa europaea, Lepus europaeus, Sciurus vulgaris, Apodemus agrarius etc.).

Aflandu-se intr-o continua transformare sub incidenta factorilor naturali si antropici, sectia are ca scop protectia ecosistemelor prezente, prin actiuni de conservare si mentinere a aspectelor semnificative sau caracteristice peisajului existent, derivate din configuratia naturala si de interventie umana, in decursul timpului.

Prin aceasta sectie, Gradina Botanica din Iasi, adera la o serie de instrumente de referinta din domeniul planificarii spatiale si a mediului înconjurator, în vederea respectarii politicilor si strategiilor de dezvoltare a peisajului: Directiva Habitate 92/43/EEC, anexele ll b, IV b si V b, GRL - Lista Rosie Globala, WLT – Lista rosie mondiala a speciilor de arbori si Listele Rosii ale Plantelor Superioare din Romania, Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania, Legea nr. 24/2007 privind Reglementarea si Administrarea Spatiilor Verzi din Zonele Urbane completata cu Legea 393/2009, Directiva Pasari 79/409/EEC, Ordonanta de urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

Valoarea stiintifica este amplificata si de realizarea unui culoar de legatura intre cea mai apropiata rezervatie naturala – Valea lui David si sectia Silvostepa Moldovei din Gradina Botanica Iasi, asa cum se stipuleaza în legislatia europeana pentru conservarea speciilor de plante, animale si habitate naturale (Reteaua Natura 2000).


sorecar Comun (Buteo buteo)



Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi

Sugestii, comentarii: Webmaster
Copyright ©2017 Gradina Botanica Iasi. Toate drepturile rezervate.