Amplasament și suprafață
Secția Biologică prezintă unele aspecte ale diversității
plantelor, trăsături fundamentale ale materiei vii (structură și funcții),
evoluției (dovezi și mecanisme), ca și rolul omului în cursul
proceselor ecologice și evolutive. Sectia este amplasată în partea
centrală a Grădinii Botanice și dispune de o suprafață de 5,41 ha.
Descriere
La intrarea în secție, străjuită de o parte și de alta
de coloanele arborelui vieții (Thuja occidentalis ‘Fastigiata’),
sunt amenajate două grupuri de stâncării care prezintă unele aspecte
ale evoluției viețuitoarelor.
Stâncăria din partea nordică a secției, alcătuită din calcar de la
Repedea - Iași, prezintă vizitatorului unele dovezi paleontologice ale
procesului de evoluție, printr-o bogată faună fosilă, mai ales moluște,
sedimentate în gresiile calcaroase de vârsta sarmațianului mijlociu.
În această stâncărie sunt prezentate aspecte ale evoluţiei florii de
la cea actinomorfă spre cea zigomorfă şi respectiv, de la floarea dialipetală
(cu petale libere) spre gamopetală (cu petale concrescute).
În secţiunea dialipetale actinomorfe
sunt prezentate: Anemone hupehensis var. japonica,
A sylvestris, Aster alpinus var. dolomiticus,
Epimedium alpinum, Dianthus monspessulanus, D.
knappii, D. spiculifolius, D. superbus, D.
superbus 'Crimsonia', Potentilla rupestris, P. nepalensis,
Waldsteinia geoides s.a., în secţiunea dialipetale
zigomorfe sunt expuse: specii aparţinând familiei Balsaminaceae,
Consolida regalis, Coronilla vaginalis, Delphinium
elatum, Dicentra spectabilis, D. torulosa, Viola
labradorica, V. cornuta, V. sororia, Trifolium
incarnatum, Medicago lupulina ş.a. Spre vârful stâncăriei,
unde sunt cultivate specii ce au floarea cu petalele concrescute sunt
prezentate în partea stângă gamopetale actinomorfe:
Campanula carpatica, C. rotundifolia subsp. rotundifolia,
C. poscharskyana, C. aliariifolia, C. trachelium,
Lithospermum prostratum, Leontopodium alpinum, Platycodon
grandiflorus, Plantago major 'Rubrifolia' ş.a., iar în
partea dreaptă sunt prezentate plante ce au floarea gamopetală zigomorfă:
Ajuga reptans, A. reptans 'Variegata', Antirrhinum
majus, Calamintha nepeta 'Blue Cloud', Digitalis lutea,
Lamium maculatum 'Silver Beacon', Linaria vulgaris,
Lobelia erinus, L. siphilitica, Nepeta x
faassenii 'Snowflake', Satureja caerulea, Teucrium
polium, Thymus serpyllum, T. vulgaris 'Foxley',
Veronica austriaca subsp. austriaca, V. orchidea.
Grupul de stâncării situat în apropierea axului central
al Grădinii Botanice, construit din roci sedimentare provenite de la
carierele Pojorâta, Molid şi Vama (judeţul Suceava), sunt exemplificate
unele dovezi morfologice ale evoluţiei plantelor: tulpini şi frunze
metamorfozate precum şi metamorfoze progresive şi regresive ale florii
şi o parte a alpinariumului.
Subsecţia Metamorfozarea organelor
este în prezent restructurată, fiindu-i atribuită doar stâncăria
din vecinătatea Secţiilor Ornamentală şi Sistematică, stâncăriile învecinate
sunt atribuite plantelor tipic alpine, în completarea Alpinariumului,
în care s-au dezvoltat foarte mult plante lemnoase, făcând aproape
imposibilă conservarea plantelor ierboase. Astfel, colecţia de plante
ce prezintă metamorfoze în diverse organe conţine câteva exemple reprezentative
de bulbi tunicaţi: Anemone blanda, A. coronaria; rizomi
plagiotropi: A. multifida var. multifida, A. multifida
var. saxicola, A. sylvestris, Geranium macrorrhizum;
bulbi tunicaţi, rădăcini contractile: Crocus vernus; rizomi
şi respectiv, stamine transformate în carpele: Helleborus
foetidus, H. lividus subsp. corsicus, H.
niger, H. odorus, H. purpurascens; bulbi:
Iris hollandica; rizomi: Iris pumila, I. germanica,
Paeonia tenuifolia, Pulsatilla halleri, P. montana,
P. vulgaris subsp. grandis, P. vulgaris var.
rubra; filocladii: Ruscus aculeatus, R. hypoglossum;
frunze reduse: Ephedra distachya; tulpini si frunze suculente:
Sedum album, S. hexangulare, S. hispanicum,
S. spurium, S. spathulifolium, S. stoloniferum,
S. telephium subsp. telephium, S. telephium
subsp. maximum.
Alpinariumul se află la limita platoului
încheind axul central de compoziţie al Grădinii Botanice. Este
realizat din mai multe tipuri de roci: sedimentare (gresii şi calcare,
ce provin de la Pojorâta şi de la Repedea), magmatice (andezit, granit,
care provin de la Molid) şi metamorfice (calcare cristaline, şisturi
verzi aduse de la cariera Vama ), atât de suprafaţă, cât şi de adâncime.
Aici, aleile cu tuia piramidala (Thuja occidentalis 'Fastigiata')
sunt continuate de pâlcuri de pin (Pinus nigra, P. sylvestris)
şi molid (Picea abies), câteva exemplare de tisă (Taxus
baccata, T. baccata 'Adpressa', T. cuspidata),
o colecţie de ienupăr: Juniperus communis, J. chinensis,
J. horizontalis, J. horizontalis 'Glauca', J.
horizontalis 'Douglasii', J. horizontalis 'Andorra Compacta',
J. horizontalis 'Prostrata', J. x media 'Pfitzeriana',
J. x media 'Pfitzeriana Glauca', o colecţie de cotoneaster:
Cotoneaster acuminatus, C. divaricatus, C. integerrimus,
C. lucidus, C. melanocarpus, C. multiflorus,
C. nitens.
În completarea vegetaţiei specifice unui alpinarium, actualmente
plantele ierboase sunt conservate într-una din stâncăriile din
stânga axului central, situată în vecinătatea Secţiei Sistematice.
Aici sunt conservate o serie de plante alpine cum ar fi: Alyssum
murale, A. saxatile, Campanula carpatica, C.
carpatica var. turbinata, C. aliariifolia,
C. portenschlagiana, C. punctata, C. punctata
var. hondoensis, C. rotundifolia subsp. rotundifolia,
Codonopsis clematidea, Gentiana septemfida var.
lagodechiana, G. tibetica, Hutchinsia alpina,
Jasione montana, Satureja montana, Silene nutans
subsp. dubia, S. zawadskii, Thymus serpyllum,
T. citriodorus, ş.a., iar speciile calcifile cum ar fi: Leontopodium
alpinum, L. himalayanum, Dianthus spiculifolius,
Satureja caerulea sau cele saxicole ca Andryala integrifolia
etc. sunt prezentate într-o stâncărie învecinată în care la
câteva cuiburi s-a schimbat substratul, adăugându-se dolomit sau substrat
bogat în siliciu.
Subsecţia Adaptarea plantelor la polenizare aflată
în continuarea grupului de stâncării prezintă spre partea centrală
a secţiei exemple ale anemofiliei (Chamaecyparis lawsoniana,
C. lawsoniana 'Allumi', Juniperus virginiana 'Glauca',
Taxus baccata 'Aurea', Picea orientalis, Pseudotsuga
menziesii, Cotinus coggygria, Corylus avellana),
iar spre periferia secţiei sunt cultivate plante entomofile la care
vectorii polenizării sunt albinele (Malus sylvestris, Crataegus
oxyacantha, Caryopteris x clandonensis, Helianthus
annuus), bondarii (Aconitum napellus, Allium aflatunense,
Antirrhinum majus, Centaurea stenolepis, C.
moschata), viespile (Digitalis grandiflora, D. lutea,
Scrophularia nodosa), fluturii (de zi: Buddleja davidii,
Lychnis chalcedonica, Perovskia atriplicifolia sau
de noapte: Mirabilis jalapa, Narcissus poeticus,
Nicotiana longiflora, Oenothera biennis, Petunia
violacea), muştele (Asarum europaeum, Cornus alba,
Aristolochia macrophylla, Asclepias syriaca), coleopterele
(Magnolia kobus, Viburnum lantana, V. rhytidophyllum),
melcii (Chrysosplenium alternifolium). Tot aici sunt prezentate
exemple ale mijloacelor prin care florile atrag insectele: colorit
viu al pieselor florale (petalelor – Aquillegia hybrida
'Winky Double Red & White', Canna indica 'Melody', Chaenomeles
japonica, Digitalis purpurea, Inula helenium,
Papaver somniferum 'Danish Flag', 'Przemko' etc., staminelor
– Lilium sp., stigmatului – Ricinus communis,
bracteelor inflorescentelor – Euphorbia marginata,
Salvia sclarea, Helleborus), prezenţa nectariilor
(extraflorale – Impatiens balsamina, Rosa
'Alissar, Princess of Phoenicia', Prunus padus, florale –
Angelica archangelica, Chaerophyllum aromaticum,
Myosotis sylvatica, Papaver orientale, Berberis
vulgaris, Campanula glomerata, C. trachelium),
prezenţa uleiurilor volatile (Lavandula angustifolia, Melissa
officinalis, Ribes aureum, Rosa agrestis),
compuşi aromatici (Hypericum androsaemum, Reseda odorata)
etc.
Subsecţia Adaptările plantelor la răspândirea
fructelor şi seminţelor situată în continuarea subsecţiei
mai sus-menţionate; aici sunt cultivate diverse plante autochore (Castanea
sativa, Geranium pratense, Brassica oleracea,
Ecballium elaterium, Lupinus polyphyllus, Buxus
sempervirens, Plantago major 'Atropurpurea', Primula
veris, Syringa vulgaris, S. x henryi,
S. josikaea, S. villosa, alochore (anemochore –
Digitalis purpurea, Acer pseudoplatanus, Catalpa
bignonioides, Paulownia tomentosa, Fraxinus excelsior,
Epilobium hirsutum, Populus nigra, zoochore epizoochore
– Agrimonia eupatoria, Arctium lappa, Bidens
tripartita, Galium aparine, Pulmonaria officinalis,
endozoochore – Berberis vulgaris, Crataegus macrosperma,
C. monogyna, Physalis alkekengi, Prunus cerasifera,
ornitochore – Aronia melanocarpa, Rhamnus frangula,
Rubus caesius, Viburnum opulus, Viscum album,
mirmecochore – Asarum europaeum, Euphorbia lathyris,
Chelidonium majus, antropochore – Agrimone eupatoria,
Xanthium spinosum, Iva xanthiifolia etc.).
Subsecţia Ecologică prezintă mostre
ale vegetaţiei montane, silvostepice şi stepice. De asemenea, aici pot
fi observate dovezi paleontologice ale evoluţiei lumii vii (Ephedra
distachya, Ginkgo biloba, ca şi lamelibranheatul Mactra
podolica impregnat în rocile ce provin de la Repedea), mecanisme
ale evoluţiei vegetale prin izolare ecologică – Primula elatior,
P. vulgaris, sezonală – Pinus nigra, P.
sylvestris, Phlox divaricata, P. subulata, P.
paniculata, mecanică – speciile genurilor Penstemon,
Salvia sau prin izolare gametică – speciile genurilor
Gilia, Primula, prin mutageneză (mutaţii genice naturale,
numite şi variaţii mugurale – Acer negundo 'Variegatum',
A. pseudoplatanus 'Purpureum', Morus alba 'Pendula',
mutaţii cromozomale – Clarkia, Oenothera, Primula,
Paeonia officinalis, mutaţii genomice sau speciaţia prin poliploidie
– Helianthus tuberosus, dintre autopoliploizi; Nicotiana
tabacum, Brassica napus, dintre alopoliploizi; Rosa
canina, R. gallica, R. rubiginosa, R. multiflora,
R. persica, Syringa x henryi, S. emodi,
S. japonica, S. josikaea, S. julianae, S.
velutina, S. villosa, S. vulgaris, S. vulgaris
'Lavender Lady', în cazul complexelor poliploide) dacă ar fi să
aducem în atenţie doar câteva exemple din multiplele existente.
O prioritate între activităţile noastre o reprezintă
conservarea ex situ a speciilor ameninţate ca urmare a activităţii
umane necontrolate, dar şi a relaţiilor dintre factorii abiotici şi
plante sau a interrelaţiilor între diferite specii. Speciile ameninţate
care se conservă ex situ în Secţia Biologică sunt răspândite
în diverse subsecţii, acolo unde mediile ecologice create sunt favorabile.
Dintre speciile protejate conservate aici amintim: Acanthus balcanicus,
Adonis vernalis, Allium flavum subsp. tauricum,
Angelica archangelica, Asparagus verticillatus, Asphodeline
lutea, Campanula romanica, Dianthus spiculifolius,
D. nardiformis, D. pseudarmeria, Ecballium elaterium,
Echinops banaticus, Ephedra distachya, Epipactis
helleborine, Euphorbia myrsinites subsp. myrsinites,
Helleborus odorus, Hepatica transsilvanica, Iris
graminea subsp. brandzae, I. halophila, I.
sibirica, Juniperus sabina, Larix decidua, Leontopodium
alpinum, Lychnis viscaria subsp. atropurpurea,
Paeonia daurica, P. officinalis var. banatica,
P. peregrina, P. tenuifolia, Periploca graeca,
Petrorhagia saxifraga, Pinus nigra subsp. banatica,
P. sylvestris, Polemonium caeruleum, Potentilla
rupestris, Pulsatilla vulgaris subsp. grandis,
Ruscus aculeatus, R. hypoglossum, Salvia ringens,
Satureja caerulea, Sedum album, Silene nutans
subsp. dubia, S. zawadzkii, Sorbus borbasii,
Syringa josikaea, Taxus baccata, Thymus serpyllum,
Waldsteinia geoides.
Rolul principal al secţiei este de a contribui la
educarea omului în spiritul concepţiei ştiinţifice despre lume şi viaţă
şi de a mobiliza la lupta pentru conservarea naturii, pentru ocrotirea
mediului ambiant.
