Amplasament și suprafață
Secţia Fitogeografică este amplasată în partea de nord-vest a Grădinii Botanice, ocupând o suprafaţă de 11,57 ha. Terenul prezintă o porţiune de platou şi un versant cu pantă accentuată supus alunecărilor active. Plantele din secţie au fost grupate după locul de origine şi sunt dispuse conform stilurilor peisajer (natural) şi mixt.
Descriere
Intrarea în secţie se face în apropierea unei stâncării
(600 m²) cu plante suculente din deşerturile mexicane, majoritatea
aparţinând familiilor Agavaceae, Cactaceae şi Crassulaceae.
Aceste plante, cu tulpini sau frunze suculente, sunt adăpostite peste
iarnă în interior.
În faţa stâncăriei un "ceas solar" are marcate orele
prin 12 trovanţi (sfere de gresie) aduşi de pe Dealul Feleacului. În
mijlocul "ceasului" un trovant mai mare, simbolizând globul pământesc,
îşi trimite umbra la fiecare oră din zi pe trovantul corespunzător orei
respective. În vecinătatea stâncăriei se etalează culorile vii, diverse,
ale plantelor din America Centrală şi de Sud, Africa, cultivate
în clima noastră ca plante anuale: Ageratum (pufuleţi), Cosmos,
Eschscholtzia (mac de California), Portulaca, Mirabilis,
Agastache, Zinnia, Tagetes, Argemone,
Cuphea, Gomphrena, Gazania, Dimorphoteca
etc.
Specii ale florei Europei Centrale şi Nordice sunt
reprezentanţi fie ai pădurilor boreale de conifere (pin, molid, lariţa,
ienupăr), fie ai pădurilor de foioase (fag, stejar, carpen, alun). Alături
de câteva specii ierboase, arborii sunt grupaţi în apropierea unei stâncării
denumite Alpinariu. Acest mediu ecologic este amenajat cu stânci
calcaroase, pe un teren în pantă, în suprafaţă de 2000 m² şi adăposteşte
plante din munţii Europei, printre care: Achillea ptarmica,
Dianthus barbatus, Alyssum argenteum, Scutellaria
alpina, Ribes alpinum, Spiraea chamaedryfolia,
printre care şi o specie rară Horminum pyrenaicum.
Elementele stepei ponto-panonice sunt grupate pe
un teren arid şi însorit, pe o suprafaţă de circa 2 ha acoperită de
vegetaţie naturală, păstrată şi conservată încă de la începutul organizării
Grădinii: Prunus fruticosa (vişinel), Adonis vernalis (ruşcuţă de primăvară), Pulsatilla
pratensis subsp. nigricans (dediţei), Festuca valesiaca,
Koeleria macrantha etc.
Dintre plantele caracteristice florei Turkestanului
vegetează bine Ulmus pumila var. arborea (ulmul de
Turkestan), Exocorda korolkovii,
Fraxinus sogdiana, Rhamnus dolycophylla, Lonicera
korolkovii etc.
Din flora balcanică se dezvoltă bine la noi Cotinus
coggygria, Forsythia europaea, Laburnum anagyroides,
Corylus colurna, Acanthus balcanicus, Hypericum
olympicum, Salvia eichleriana, Symphyandra hofmannii, Petteria ramentacea
şi Periploca graeca. În vecinătate sunt cultivate plante specifice
bazinului mediteranean: Buxus sempervirens (cimişir), Pyracantha
coccinea, Platanus acerifolia, Ruta graveolens,
unele elemente mediteraneene găsindu-se şi în flora spontană din sudul
şi sud-vestul ţării noastre: Acer monspessulanum (jugastru
de Banat), Carpinus orientalis (cărpiniţa), Castanea sativa
(castan comestibil) etc.
Coborând Aleea Podgoriilor, pe stânga, se întâlnesc
plante caracteristice Siberiei: Caragana arborescens, Acer
tataricum var. ginnala, Juglans mandshurica,
Menispermum dauricum, Berberis amurensis etc.
Reprezentanţi ai florei Caucazului sunt grupaţi după
originea lor: păduri caucaziene Picea
orientalis, Celtis caucasica, Pterocaria fraxinifolia(nuc caucazian), Acer opalus, Tilia
rubra), elemente colchidice (Andrachne colchica, Dioscorea
caucasica, Staphylea colchica) şi plante din Munţii Caucaz
(Arabis caucasica, Dianthus armeria, Doronicum
orientale, Erigeron caucasicus, Erysimum perofskianum,
Paeonia mlokosewitschii, Scutellaria orientalis, Sedum
spurium, Silene schafta etc.)
Subsecţia Extremului Orient este organizată pe o
pantă cu orientare vestică. Prezenţa unui pârâu de coastă întregeşte
peisajul, malurile apei fiind plantate cu bambus (Phyllostachys
viridi-galucescens) şi cu sălcii (Salix babylonica şi
Salix matsudana 'Tortuosa'). Dintre plantele mai deosebite
menţionăm: Akebia quinata, Broussonetia papyrifera,Tetradium
danielli (copacul de miere), Paulownia imperialis, Aralia chinensis, Clerodendrum trichotomum, Citrus
trifoliata, Koelreuteria paniculata, Cotoneaster, Chaenomeles japonica
etc. Flora ierboasă este reprezentată de specii de Hemmerocalis,
Hosta, Perilla frutescens, Sisymbrium luteum etc.
Flora Americii de Nord este reprezentată de specii
lemnoase (arbori şi arbusti): Juniperus virginiana, Pinus
strobus, Pseudotsuga menziesii, Thuja plicata,
Pinus ponderosa var. scopulorum (pin galben), Carpinus caroliniana, Maclura pomifera, Liriodendron tulipifera (arborele lalea), Juglans nigra (nuc negru),
Cladrastis kentukea, Amorpha
fruticosa, Philadelphus inodorus. Plantele ierboase
sunt numeroase, majoritatea decorative: Desmanthus illinoensis,
Aster sp., Coreopsis sp., Gaillardia aristata,
Monarda sp., Oenothera macrocarpa, Penstemon
sp., Phlox divaricata, Rudbeckia sp., Ipomoea sp. etc.
Tematica
Vizitatorul, plimbându-se prin secţia Fitogeografică,
îşi formează o imagine generală de felul cum se prezintă flora diferitelor
regiuni geografice de pe glob.
