Amplasament și suprafață
Secţia Ornamentală este amenajată la intrarea principală
în Grădina Botanică, în zona pavilionului administrativ şi a Complexului
de sere. Ca suprafaţă, secţia dispune de 4 ha de teren şi de 400 m²
de seră, precum şi 72,60 m² suprafaţă tratată ca solar, destinată
colecţiilor de plante care necesită pentru cultivare spaţii protejate,
dar şi pentru cultura la sol a unor specii de plante utilizate ca flori
tăiate pe tot parcursul anului.
Această secţie reprezintă o subunitate a Grădinii Botanice
care vine în întâmpinarea publicului larg prin diversitatea, densitatea
şi modul de expunere a unor specii de plante cu valoare ornamentală
şi se prezintă ca expoziţie cu caracter permanent, îndeplinind astfel
în principal rolul recreativ-cultural ca element fundamental care a
stat la baza întemeierii Grădinii Botanice.
Descriere
Grupate în colecţii, genurile Tulipa, Narcissus,
Crocus, Hyacinthus, Muscari, sunt prezentate
în spaţiile tranzitorii ale secţiei, acestea oferind o gamă coloristică
foarte variată şi trecând prin tot spectrul, devin o adevărată expoziţie
de culoare. În ultimii 10 ani, aceste genuri au dobândit o reală importanţă
datorită diversităţii soiurilor introduse în cultură în spaţiile destinate
secţiei ornamentale.
Parterul central al Grădinii Botanice este amenajat cu garduri vii de
cimişir (Buxus sempervirens), platbande cu trandafiri şi arabescuri
realizate din Buxus şi Taxus baccata (tisa), zonă
care se continuă în acelaşi stil peisagist şi către Secţia Biologică.
În faţa clădirii pavilionului se află piaţeta "Dr. Anastasie Fătu"
în mijlocul căreia se află bustul primului director al Grădinii Botanice
din Iaşi, creaţie a artistului emerit Eftimie Bîrleanu. Pe parcursul
anului acest spaţiu este amenajat cu specii şi soiuri de plante anuale
decorative prin flori, frunze sau port, funcţie de oferta floristică
sezonieră.
În secţia Ornamentală sunt puşi în evidenţă arborii
şi arbuştii decorativi prin habitus şi frunziş, această secţie a Grădinii
botanice deţinând diferite varietăţi decorative ale unor taxoni ca:
arţarul american (Acer negundo 'Variegatum'), paltinul de câmp,
(Acer platanoides 'Globossum'), paltinul de munte (Acer
pseudoplatanus 'Purpureum'), corcoduşul (Prunus cerasifera
'Pissardi'), ulmul pletos (Ulmus glabra 'Pendula'), dudul negru
(Morus nigra 'Pendula'), oţetarul roşu (Rhus typhina
'Dissecta'), salcâmul japonez (Styphnolobium japonicum 'Pendula'),
arborele de fier (Parrotia persica).
Pe aleea care separă Secţia Ornamentală de cea Fitogeografică
sunt cultivate specii de gladiole şi bujori. Bujorii sunt printre cele
mai populare plante care se remarcă în luna mai. Plante rustice,
aceştia atrag atenţia prin forma tufelor care poate fi arbustivă la
speciile: Paeonia delavayi, respectiv Paeonia x suffruticosa,
a frunzelor şi florilor la specia P. tenuifolia sau prin florile
deosebite ale numeroaselor varietăţi horticole ale speciei P. officinalis.
Sezonul estival reuneşte colecţii impresionante de dalii (Dahlia
sp.), gladiole (Gladiolus sp.), crini de toamnă (Hosta
sp.), crini sălbatici sau crinii de o zi (Hemerocallis sp.).
Originare din Mexic, daliile sunt apreciate pentru
înflorirea lor abundentă pe tot parcursul verii până toamna târziu.
Florile sunt grupate în calatidii simple sau involte şi au culori şi
forme foarte variate. Soiurile cultivate în prezent în Grădina Botanică
provin din speciile Dahlia variabilis, D. coccinea,
D. merkii şi sunt grupate după forma ligulelor şi a inflorescenţelor.
O modalitate prin care Grădina Botanică din Iaşi aduce
în prim-plan cele două funcţii importante – cea culturală şi recreativă
– o reprezintă formele topiare, iar Grădina Botanică deţine experienţă
în practicarea artei topiare, aspect demonstrat de formele şi parterele
existente în cadrul Secţiei Ornamentale.
Toamna târziu, pe aleea principală, în faţa sectorului administrativ
şi în Complexul expoziţional, cu ocazia organizării expoziţiilor anuale,
sunt prezentate soiuri de crizanteme cultivate în formă de cascadă,
piramidă, pom, tufiş, forme expuse pentru prima dată în România, la
Grădina Botanică din Iaşi.
Speciile şi varietăţile horticole ale genului Chrysanthemum
sunt reprezentate la Grădina Botanică din Iaşi printr-un număr de peste
400 de taxoni, grupaţi într-o colecţie unicat în România ca mărime,
valoare ştiinţifică şi mod de prezentare, fiind accesibilă atât publicului
larg, cât şi specialiştilor. Colecţia de crizanteme pentru floare tăiată
(Chrysanthemum x grandiflorum) a Grădinii Botanice
din Iaşi grupează peste 200 de soiuri, inclusiv unele dintre primele
cultivaruri introduse în România. Dintre soiurile menţinute în colecţie,
32 de soiuri au fost selectate şi obţinute în cadrul Grădinii Botanice
din Iaşi: ex. 'Andra', 'Asfinţit', 'Carmen', 'Domniţa Nopţii', 'Gloria',
'Mary', 'Zarea'. În ultimii ani, o atenţie specială s-a acordat şi colecţiei
de tufănele (Chrysanthemum indicum) care reuneşte 206 de soiuri,
dintre care 32 au fost obţinute prin munca de selecţie şi eforturile
susţinute ale cercetătorilor şi biologilor din această instituţie. Pe
lângă soiurile româneşti, se menţin în colecţia de tufănele şi alte
soiuri cu deosebită valoare decorativă, sursa principală pentru amenajarea
spaţiilor exterioare ale Secţiei Ornamentale şi pentru prezentarea acestora
în forme inedite în cadrul expoziţiilor tematice de toamnă.
Grădina Botanică din Iaşi a înfiinţat în
anul 1991, în cadrul secţiei Ornamentale o subsecţie pentru nevăzători
în scopul de a oferi posibilitatea persoanelor cu dizabilităţi de vedere
să descopere olfactiv şi tactil diferite specii de plante. Această subsecţie
a fost reorganizată şi extinsă în anul 2008, odată cu înfiinţarea unei
alei destinate persoanelor cu dizabilităţi de vedere.
Colecţiile acestei subsecţii grupează în principal
plante medicinale, aromatice, condimentare sau ornamentale puternic
parfumate, care pot fi recunoscute de persoanele cu deficienţe de vedere
datorită mirosului deosebit şi senzaţiilor pe care le creează la atingere.
Toate speciile de plante expuse în această subsecţie sunt cultivate
în ghivece individuale şi plasate pe un soclu de lemn, la o înălţime
accesibilă tuturor vizitatorilor şi sunt însoţite de etichete
speciale care oferă informaţii referitoare la familia din care face
parte specia expusă, denumirea ştiinţifică şi populară a acesteia, utilizarea
generala şi originea geografică, informaţii prezentate în alfabetul
latin şi în cel Braille.
Plantele expuse sunt selectate în funcţie de o serie
de aspecte precum: prezenţa la nivelul organelor vegetative a perilor
aspri sau foarte fini, talia plantei (exemplare înalte sau pitice, solitare
sau care formează mici tufe), prezenţa perilor secretori cu rol în secreţia
unor compuşi volatili. Astfel, persoanele cu dizabilităţi de vedere
se pot bucura de mirosul deosebit al unor specii din colecţia de plante
medicinale, care au utilizări variate, atât în medicina naturistă, cât
şi ca plante condimentare şi aromatice: busuioc (Ocimum basilicum),
menta (Mentha viridis), levănţică (Lavandula angustifolia),
floare de perină (Anthemis tinctoria), pelin (Artemisia
absinthium), isop (Hyssopus officinalis), salvie (Salvia
officinalis), vindecea (Stachys officinalis), rozmarin
(Rosmarinus officinalis), cimbru de grădină (Satureja hortensis),
sovârf (Origanum vulgaris), menta pisicii (Nepeta mussinii),
echinacea (Echinacea purpurea), gălbenele (Calendula officinalis),
conduraşi (Tropaeolum majus).
Speciile de plante expuse variază în funcţie de sezon
şi surprind cel mai bine caracteristicile anotimpului respectiv. Astfel,
primăvara şi vara domină speciile anuale cu miros deosebit care fac
parte din colecţiile de plante ornamentale şi medicinale ale subsecţiei:
crăiţe (Tagetes patula), lămâiţă (Melissa officinalis),
muşcata (Pelargonium zonale), salvie (Salvia lavandulifolia),
coada şoricelului (Achillea millefolium), lemnul Maicii Domnului
(Santolina chamaecyparissus), Agastache mexicana,
A. foeniculum, Monarda citriodora, Iberis odorata,
Cerastium tomentosum.
