Secția Plante Utile

Amplasament și suprafață

Sectia ocupa o suprafata de 1,35 ha si este situata pe platoul central al Gradinii Botanice, fiind învecinata la Nord-Est cu Sectia Sistematica, la Vest cu Sectia Biologica, la Sud cu Sectia Dendrarium, iar la Sud-Est cu Sectia Rosarium.

Descriere

Prin tematica secţiei şi transpunerea acesteia în teren se urmăreşte reprezentarea a peste 450 de taxoni vegetali pe principale grupe de utilităţi, fiind expuse către public colecţii de plante utilizate în industria alimentară, specii de plante medicinale, aromatice şi condimentare, melifere şi furajere, tanante şi tinctoriale, dar şi specii de plante toxice.
  1. Subsecţia plantelor utilizate în industria alimentară cuprinde taxoni utilizaţi de om ca resursă de hrană, specii spontane şi cultivate, de la care pot fi consumate rădăcinile, tulpinile, frunzele, fructele sau seminţele, sau care pot fi prelucrate în vederea obţinerii de produse vegetale: grâu (Triticum dicoccum, T. monococcum, T. aestivum), porumb (Zea mays), mazăre (Pisum sativum), năut (Cicer arietinum), linte (Lens culinaris), soia (Glycine max), in (Linum usitatissimum), cartof (Solanum tuberosum), tomate (Solanum lycopersicum), ardei (Capsicum annuum), fasole (Phaseolus vulgaris), dovleac (Cucurbita pepo), spanac (Spinacia oleracea), praz (Allium ampeloprasum), varză (Brassica oleracea), pătrunjel (Petroselinum crispum).

  2. Subsecţia plantelor medicinale cuprinde colecţii de plante grupate în funcţie de organul sau sistemele de organe asupra cărora acestea prezintă acţiune terapeutică:
    • Colecţia plantelor utilizate în afecţiuni ale inimii şi sistemului circulator: usturoi (Allium sativum), tei argintiu (Tilia tomentosa), degetar (Digitalis purpurea), lăcrămioare (Convallaria majalis), talpa gâştii (Leonurus cardiaca), sunătoare (Hypericum perforatum), anghinare (Cynara scolymus), isop mare (Agastache foeniculum);
    • Colecţia plantelor utilizate în afecţiuni ale sistemului digestiv: armurariu (Silybum marianum), pelin (Artemisia absinthium), cicoare (Cichorium intybus), păpădie (Taraxacum officinale), coada şoricelului (Achillea millefolium), genţiană (Gentiana lutea), gălbenele (Calendula officinalis), fenicul (Foeniculum vulgare), mărar (Anethum graveolens), chimen (Carum carvi), roiniţă (Melissa officinalis);
    • Colecţia plantelor utilizate în afecţiuni ale sistemului nervos: hamei (Humulus lupulus), lavandă (Lavandula angustifolia), muşeţel (Matricaria chamomilla), sunătoare (Hypericum perforatum), valeriană (Valeriana officinalis), tei pucios (Tilia cordata), păducel (Crataegus monogyna), iederă (Hedera helix), mac (Papaver somniferum);
    • Colecţia plantelor utilizate în afecţiuni ale sistemului respirator: pătlagina îngustă (Plantago lanceolata), scaiul vântului (Eryngium campestre), cimbrişor (Thymus serpyllum), pin (Pinus sylvestris), brad (Abies alba) nalbă mare (Althaea officinalis), ciuboţica cucului (Primula veris), plămânărica (Pulmonaria officinalis), ventrilica (Veronica officinalis), toporaşi (Viola odorata), isop (Hyssopus officinalis), urzică moartă (Lamium album).
    • Colecţia plantelor utilizate în afecţiuni ale sistemului urinar: coada calului (Equisetum arvense), porumb (Zea mays), mărgeluşe (Lithospermum officinale), urzică (Urtica dioica), luminoasă (Clematis recta), ghimpe (Ruscus aculeatus), păpălău (Physalis alkekengi), păpădie (Taraxacum officinale), pătrunjel (Petroselinum crispum).

  3. Subsecţia plantelor aromatice şi condimentare cuprinde specii care sintetizează uleiuri esenţiale, care pot fi valorificate cu succes în industria cosmetică şi parfumerie, industria alimentară şi industria farmaceutică: mentă (Mentha x piperita), levănţică (Lavandula angustifolia), cimbru de grădină (Satureja hortensis), busuioc (Ocimum basilicum), măghiran (Origanum majorana), rozmarin (Rosmarinus officinalis), mărar (Anethum graveolens), pătrunjel (Petroselinum crispum), coriandru (Coriandrum sativum), salvie (Salvia officinalis), fenicul (Foeniculum vulgare), tarhon (Artemisia dracunculus).

  4. Subsecţia plantelor furajere şi melifere cuprinde specii care sunt utilizate ca hrană pentru animale, asigurând obţinerea de produse animaliere calitative. Colecţia plantelor furajere include specii precum: secară (Secale cereale), orz (Hordeum vulgare), ovăz (Avena sativa), lucernă (Medicago sativa), sfeclă (Beta vulgaris), topinambur (Helianthus tuberosus). Colecţia plantelor melifere include specii precum: salcâm (Robinia pseudoacacia), tei pucios (Tilia cordata), roiniţă (Melissa officinalis), limba mielului (Borago officinalis), coriandru (Coriandrum sativum), cătuşnică (Nepeta cataria), mentă de munte (Clinopodium nepeta).

  5. Subsecţia plantelor rezinifere şi cauciucofere cuprinde specii care sintetizează metaboliţi secundari de tipul răşinilor: pin (Pinus sylvestris), brad (Abies alba), molid (Picea abies), cânepă (Cannabis sativa), hamei (Humulus lupulus), respectiv de tipul latexurilor (care sunt utilizaţi pentru obţinerea cauciucului): smochin (Ficus carica), arborele de gutapercă (Eucommia ulmoides), floare de ceară (Asclepias syriaca), dud alb (Morus alba), ai de pădure (Asphodeline lutea), rostopască (Chelidonium majus).

  6. Subsecţia plantelor tanante şi tinctoriale cuprinde specii care sintetizează metaboliţi secundari de tipul taninurilor (utilizate pentru tăbăcirea pieilor brute): stejar (Quercus robur), castan comestibil (Castanea sativa), molid (Picea abies), salcie (Salix alba) şi respectiv a substanţelor care reprezintă o sursă importantă de coloranţi naturali: morcov (Daucus carota ssp. sativus), floare de perină (Cota tinctoria), şofrănel (Carthamus tinctorius), fenicul (Foeniculum vulgare), ceapă (Allium cepa), nuc (Juglans regia), cârmâz (Phytolacca americana), roiba (Rubia tinctorum), alcana (Alkanna tinctoria), drobuşor (Isatis tinctoria).

  7. Subsecţia plantelor utilizate în igiena orală cuprinde specii care sunt incluse în preparate de tipul pastelor de dinţi, apă de gură, spray-urilor şi infuziilor destinate menţinerii sănătăţii cavităţii bucale: pătlagina (Plantago major), rozmarin (Rosmarinus officinalis), salvie (Salvia officinalis), busuioc (Ocimum basilicum), mentă (Mentha x piperita), pătrunjel (Petroselinum crispum), iarbă de dinţi (Acmella oleracea), creţişoară (Alchemilla vulgaris), ardei iute (Capsicum annuum), coada şoricelului (Achillea millefolium), ceapă (Allium cepa), usturoi (Allium sativum), sunătoare (Hypericum perforatum), turiţă mare (Agrimonia eupatoria).

  8. Subsecţia plantelor utilizate pentru întreţinerea organelor de simţ cuprinde specii care sintetizează principii active utilizate în menţinerea sănătăţii ochilor: crăiţe (Tagetes erecta), morcov (Daucus carota ssp. sativus), dovleac (Cucurbita pepo), a pielii: gălbenele (Calendula officinalis), sunătoare (Hypericum perforatum), tătăneasă (Symphytum officinale), arnică (Arnica montana), vindecea (Stachys officinalis), a nasului: busuioc (Ocimum basilicum), mentă (Mentha x piperita), cimbru (Thymus vulgaris), levanţică (Lavandula angustifolia), pin (Pinus sylvestris) şi urechii: floarea soarelui (Helianthus annuus), muşeţel (Matricaria chamomilla), gălbenele (Calendula officinalis).

  9. Subsecţia plantelor toxice cuprinde specii care sintetizează compuşi chimici care sunt toxici pentru om şi animale, dar care, la recomandarea şi sub atenta supraveghere a medicului, pot avea proprietăţi terapeutice valoroase: tisă (Taxus baccata), mătrăgună (Atropa belladonna), mutulică (Scopolia carniolica), măselariţă (Hyoscyamus niger), ciumăfaie (Datura stramonium), cânepa codrului (Eupatorium cannabinum), cucută (Conium maculatum).