Secția Silvostepa Moldovei

Localizare și suprafață

Secţia Silvostepa Moldovei se găseşte în partea de nord a Grădinii Botanice, ocupând o suprafaţă de 13,92 hectare. Se învecinează la sud cu secţiile Flora şi Vegetaţia României şi Flora Globului, la nord şi vest cu Ferma Agricolă Copou, iar la est cu proprietăţi particulare.

Tematica

Secția Silvostepa Moldovei urmărește conservarea in situ și ex situ a principalelor tipuri de ecosisteme din silvostepa Moldovei: natural de silvostepă, natural de mlaștină (palustru) și forestier amenajat.

Ecosistemul natural de silvostepă, situat pe versanții pârâului Podgoriilor, favorizează instalarea pajiștilor stepice primare și secundare. Compoziția fiotocenozelor, variabilă în diferite puncte, creează un cadru propice pentru creșterea și înmulțirea unor specii de plante caracteristice (Iris brandzae, Crambe tataria, Echium rossicum, Pulsatilla vulgaris ssp. grandis, Beta trigyna, Dianthus capitatus, Artemisia austriaca, Achillea setacea, Astragalus onobrychis, Hyacinthella leucophaea, Plantago schwarzenbergiana, Rumex tuberosus ssp. tuberosus, Crocus reticulatus, Galium moldavicum, Paeonia tenuifolia, Amygdalus nana etc.).

Ecosistemul natural de mlaștină este situat în lunca pârâului Podgoriilor, acolo unde există un exces de umiditate. Însușirile biotopului favorizează dezvoltarea vegetației higro-hidrofile, reprezentată de Phragmites communis, Typha latifolia, Typha angustifolia, Glyceria fluitans, Bolboschoenus maritimus, Carex acutiformis, Carex riparia, Epilobium palustre, Iris pseudacorus, Lytrum salicaria, Symphytum officinale, Angelica palustris etc. Speciile vegetale, instalate aici au un rol major în depoluarea apelor ce alimentează pârâul Podgoriilor.

Ecosistemul forestier amenajat ocupă o parte semnificativă a teritoriului și grupează diverse specii lemnoase cultivate, de foioase și conifere, care au format în timp diverse tipuri de pădure. Majoritatea speciilor vegetale, conservate aici ex situ (Ulmus minor, Quercus pedunculiflora, Quercus robur, Cerasus avium, Malus sylvestris, Carpinus betulus, Abies alba, Taxus baccata, Larix decidua ssp. carpatica, Pinus sylvestris, Sorbus dacica, Sorbus torminalis, Tilia tomentosa, Evonymus nana, Corylus colurna, Galanthus nivalis etc.), au rolul de stabilizare a terenurilor predispuse la alunecări și de încetinire a proceselor de eroziune.

Geomorfologia terenului, substratul litologic, hidrografia și solurile variate, au favorizat instalarea unei vegetații stepice primare și secundare, precum și a animalelor caracteristice biocenozelor din cadrul unor asemenea tipuri de ecosisteme, fragmentare astăzi în Moldova și, în unele cazuri, protejate ca arii naturale.

Compoziția fitocenozelor, variabilă în diferite puncte ale ecosistemelor, creează un cadru propice pentru creșterea și înmulțirea a peste 107 specii de păsări (Anas platyrhynchos, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Ciconia ciconia, Pernis apivorus, Falco columbarius, Larus minutus, Picus canus, Lanius collurio, Bombycilla garrulus, Erithacus rubecula, Emberiza hortulana etc.) reptile (Lacerta viridis, Lacerta agilis, Emys orbicularis, Natrix natrix), amfibieni (Bombina bombina, Hyla arborea, Triturus cristatus, Triturus vulgaris și complexul Rana sp.) mamifere (Erinaceus europaeus, Talpa europaea, Lepus europaeus, Sciurus vulgaris, Apodemus agrarius etc.).

Aflându-se într-o continuă transformare sub incidența factorilor naturali și antropici, secția are ca scop protecția ecosistemelor prezente, prin acțiuni de conservare și menținere a aspectelor semnificative sau caracteristice peisajului existent, derivate din configurația naturală și de intervenție umană, în decursul timpului.

Prin această secție, Grădina Botanică din Iași, aderă la o serie de instrumente de referință din domeniul planificării spațiale și a mediului înconjurator, în vederea respectării politicilor și strategiilor de dezvoltare a peisajului: Directiva Habitate 92/43/EEC, anexele ll b, IV b si V b, GRL - Lista Roșie Globală, WLT – Lista roșie mondială a speciilor de arbori și Listele Roșii ale Plantelor Superioare din România, Cartea roție a plantelor vasculare din România, Legea nr. 24/2007 privind Reglementarea și Administrarea Spațiilor Verzi din Zonele Urbane completată cu Legea 393/2009, Directiva Păsări 79/409/EEC, Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Valoarea științifică este amplificată și de realizarea unui culoar de legătura între cea mai apropiată rezervație naturală – Valea lui David și secția Silvostepa Moldovei din Grădina Botanică Iași, așa cum se stipulează în legislația europeană pentru conservarea speciilor de plante, animale și habitate naturale (Rețeaua Natura 2000).