Secția Sistematică

Amplasament și suprafață

Secţia Sistematică se află amplasată în partea stângă a porţii principale de acces în Grădina Botanică, unde, pe o suprafaţă de cca 4,61 ha se cultivă aproximativ 850 de taxoni vegetali, plante ierboase (anuale, bienale, perene) şi lemnoase (arbori şi arbuşti), dispuşi în teren după înrudirea lor naturală, în încrengături, ramuri, ordine şi familii.

Descriere

Evoluţia naturală a plantelor este redată în cadrul secţiei începând cu specii din încrengăturile Polypodiophyta (ferigi) şi Pinophyta (Gimnospermae = conifere, în sens larg). Astfel, chiar la intrarea în Grădina Botanică, pe partea stângă, vizitatorii pot admira două exemplare de cedru de Florida (Torreya taxifolia), iar, la o oarecare distanţă de acestea se află trei exemplare de Metasequoia glyptostroboides, un conifer deciduu (cu frunze căzătoare) din familia Cupressaceae, cunoscut doar ca plantă fosilă până în anul 1941, când, profesorul Kan Duo (Toh Kan) a descoperit specia în stare vie, în pădurile din zona montană, central-sudică a Chinei, pentru ca în anul 1948 Hu Xiansu şi Wan-Chun Cheng să descrie specia. În preajma acestora se afla mai multe exemplare ale arborelui pagodelor sau piersica de argint (Ginkgo biloba), trei dintre acestea purtând flori femele, astfel producând seminţe, denumite “galbule”.
Cea mai mare parte a secţiei este alocată plantelor din încrengătura Magnoliophyta (Angiospermae); terenul este străbătut de o serie de alei radiale şi circulare, ce facilitează vizitarea, şi care îndeplinesc totodată şi un rol ştiinţific (secţia fiind o transpunere pe teren a unui „arbore filogenetic” al lumii vegetale), prin separarea ordinelor şi familiilor între ele. Astfel, o alee circulară, lată de 3 m, separă ordinele de plante cu flori dialipetale (cu petale libere), dispuse către centrul secţiei, de cele cu flori simpetale (cu petale unite), dispuse spre periferia acesteia.

Nu departe de prima intersecție din Grădina Botanică, în partea stângă a acesteia, se află un mic scuar dreptunghiular, unde pe laturile acestuia sunt expuse busturile a trei dintre foştii directori ai Grădinii Botanice, şi anume:
  • profesor Constantin Papp
  • profesor Constantin Burduja
  • profesor Emilian Ţopa
De aici, se desprind două alei străjuite lateral de numeroase exemplare de tuia columnară (Thuja occidentalis 'Fastigiata'), între acestea fiind delimitat un parter larg, decorat cu forme topiare ale speciei mediteraneene, denumită cimişir (Buxus sempervirens).
În centrul secţiei, în jurul unui bazin cu plante acvatice şi palustre (Nymphaea sp., Nuphar lutea, Nymphoides peltata ş. a.) şi a unui Auditorium (construcţie din lemn şi piatră), sunt grupate unele specii inferioare ale încrengăturii Magnoliophyta, cu reprezentanţi din familiile: Ranunculaceae, Berberidaceae, Lardizabalaceae, Ebenaceae, Paeoniaceae etc.
Pe lângă aceste familii, în secţia Sistematică se află multe specii ale diverselor familii botanice, precum: Asteraceae (Compositae): Achillea sp., Aster sp., Centaurea sp., Inula sp., Solidago sp., Tanacetum sp. etc.; Rosaceae; Brassicaceae (Cruciferae): Alyssum sp., Erysimum sp., Iberis sp., Isatis tinctoria, Sisymbrium sp., Fibigia clypeata etc.; Caryophyllaceae, căreia îi aparţin multe specii de plante rare şi ocrotite în flora spontană a României, dintre care aici se cultivă: Petrorhagia saxifraga, Dianthus nardiformis, Dianthus giganteus subspecia banaticus ş.a.; Poaceae; Fabaceae (Leguminosae); Apiaceae (Umbelliferae); Fagaceae; Lamiaceae (Labiatae); Scrophulariaceae; Betulaceae; Moraceae; Cercidiphyllaceae; Aceraceae; Vitaceae; Ulmaceae; Tiliaceae; Liliaceae: Allium sp., Anthericum sp., Asparagus sp., Hemerocallis sp., Polygonatum sp.) etc.
În cadrul secţiei se cultivă unele specii mai rar aflate în cultură în ţara noastră, precum: lariţa/zada (Larix decidua subspecia carpatica), zâmbrul (Pinus cembra), jneapănul (Pinus mugo), magnoliile (Magnolia kobus, Magnolia × soulangiana), arborele de lalea/tulipanul (Liriodendron tulipifera), clematitele (Clematis recta, Clematis integrifolia, Clematis heracleifolia var. davidiana etc.), cucurbeţica liană (Aristolochia macrophylla), arborele de fier (Parrotia persica), hamamelisul (Hamamelis virginiana), arborii lui Iuda (Cercis siliquastrum, Cercis chinensis), spinul lui Hristos (Paliurus spina-christi), jujubierul (Ziziphus jujuba), sâmbovinele (Celtis occidentalis, Celtis australis), smochinul (Ficus carica), maclura/falsul portocal (Maclura pomifera), stejarul de Caucaz (Quercus castaneifolia), cârcelul (Ephedra distachya subspecia distachya), arborele cu miros de scorţişoară (Cercidiphyllum japonicum), ghimpele (Ruscus aculeatus), cornişorul (Ruscus hypoglossum), bibilica (Fritillaria montana), Linnaea amabilis, crinul de pădure (Lilium martagon), bujorul (Paeonia peregrina) etc.
O preocupare continuă este cultivarea unor specii ameninţate, aflate în Cartea Roşie a florei României, dintre care: Acanthus balcanicus, Adonis volgensis, Asphodeline lutea, Bellevalia speciosa, Colchicum bulbocodium subspecia versicolor, Coronilla emerus subspecia emeroides, Cyanus napulifer subspecia thirkei, Doronicum orientale, Galanthus plicatus, Genista radiata, Iris suaveolens, Opopanax bulgaricus, Ornithogalum sigmoideum, Paeonia officinalis subspecia banatica, Paeonia tenuifolia, Prangos carinata, Syringa josikaea, Trachomitum venetum etc.

Tematica

Prin tematica sa, secția Sistematică se adresează îndeosebi elevilor și studenților, cărora li se oferă cadrul viu necesar înțelegerii unității și diversității lumii vii, ajutându-i să-și formeze o concepție științifică despre lume și viață. În cadrul secției au fost amenajate mai multe stâncării cu multe plante rare ori endemice în flora României, o microexpoziţie cu lemne fosile, iar o fântână în stil moldovenesc îmbogățește zestrea culturală a secției Sistematice.