Istoric

Existenta Gradinii Botanice din Iasi are o istorie zbuciumata care a parcurs o perioada de peste un secol pana sa ajunga asa cum o vedem si o admiram noi astazi.

Alaturi de alte prioritati culturale emanate din vechea capitala a Moldovei un loc deosebit il ocupa si infiintarea la Iasi, in anul 1856, a primei Gradini Botanice din Romania, de catre medicul si naturalistul Anastasie Fatu, mare patriot, filantrop si om de cultura. Amplasata pe un teren cumparat din fonduri proprii in apropiere de Rapa Galbena, avea sa fie pentru multi ani, pana la moartea marelui carturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din Iasi care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar si un mijloc de instructie si educatie pentru toti iubitorii naturii.

Gradina Botanica de linga UniversitateIata ce a scris chiar Anastasie Fatu in 1870 in prefata la lucrarea "Enumeratiunea specieloru cultivate in Gradina Botanica din Iasi" privind infiintarea si scopurile acestei gradini: "Inca din 1856 am pus fundamentele unei Gradini Botanice in orasul Iasi. Aceasta institutie, care la inceput a propasit foarte incet, fiind redusa la propriile mele mijloace, mai tarziu a prosperat mai bine, subventionata fiind de Casa Statului si a Comunei Iasilor...".

"Fondand aceasta gradina mi-am propus a imbunatati salubritatea orasului Iasi, a indemna pe "giunimea" studioasa la invatarea botanicei si a procura iubitorilor de stiinte naturale ocaziunea de a contempla frumusetile naturii in momentele lor de repaus".

Prin eforturile financiare proprii sustinute cu intermintenta de autoritatile publice, gradina lui A. Fatu a durat pana la moartea sa (1886), dupa care terenul a fost vandut de urmasii acestuia si tot materialul botanic adunat cu migala de o viata, s-a risipit.

Despre prima Gradina Botanica din Romania si intemeietorul ei A. Fatu, ne mai aminteste astazi denumirea a doua stradute din vecinatatea fostei gradini: Str. Florilor si Str. A. Fatu, aflate in apropriere de Rapa Galbena.

Stimulata de interesul manifestat fata de gradina lui A. Fatu, Societatea de Medici si Naturalisti din Iasi, infiinteaza, in 1873 o a doua Gradina Botanica in jurul sediului acestei societati, actualmente Muzeul de Istorie Naturala. Sarcina organizarii acestei noi gradini este incredintata Dr. Dimitrie Brandza, iar fondurile necesare au fost furnizate de societate. In cea mai mare parte, plantele acestei Gradini au fost oferite de catre A. Fatu din gradina sa sub forma de plante vii si seminte, asa cum reiese din cererea acestuia din 11 ianuarie 1873. Parte din plantele sadite de D. Brandza (doi stejari, doi plopi si un castan porcesc) mai dainuiesc si astazi in parculetul din curtea Muzeului de Istorie Naturala.Sectia Sistematica (1966)

In 1870, conducerea Universitatii din Iasi ia in discutie problema infiintarii unei gradini botanice proprie pe terenul din spatele vechii cladiri a Universitatii, unde in prezent se gasesc cladirile Institutului de Medicina si Farmacie. Dupa aceasta hotarare s-au facut unele plantari, dar abia in 1876 s-au alocat fonduri de la buget care au permis o dezvoltare mai ampla a gradinii. Se pare ca atat fondurile alocate cat si spatiul din preajma Universitatii nu au fost suficiente pentru a satisface cerintele tineretului de la Universitate, avand o existenta simbolica.

In 1900 la insistentele repetate (inca din 1895) ale Prof. Al. Popovici, Universitatea cere sa-i fie cedat terenul din spatele actualului Palat al Culturii pentru infiintarea unei noi gradini botanice. Demersurile repetate pentru obtinerea fondurilor necesare infiintarii acestei gradini au ramas fara un raspuns concret. Cu toate ca s-a intocmit un proiect de amenajare foarte amanuntit, el nu s-a putut finaliza niciodata din lipsa de fonduri si mai tarziu ca urmare a consecintelor primului razboi mondial. De acest proiect ne mai aminteste astazi doar strada Botanica din vecinatatea strandului.

Pentru a satisface cerintele invatamantului biologic, in 1921, Prof. Al. Popovici infiinteaza o noua gradina botanica pe terenul din spatele noii cladiri a Universitatii cu suprafata de cca. 1 hectar, pe care se construieste un mic complex de sere pentru plantele tropicale.

Aceasta gradina a servit invatamantului botanic iesean timp de peste 40 ani, pana in 1963-1964 cand a fost mutata pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din aceasta ultima gradina botanica se mai pastreaza si astazi arborii si arbustii din parcul aflat intre vechea cladire a Universitatii, Cantina studenteasca si caminele studentesti de pe Bd. Copou si o mica sera "turn" in care se cultivau palmieri si bananieri.

In 1960, cu ocazia sarbatoririi centenarului Universitatii s-a prezentat situatia Gradinii Botanice si s-a ajuns la concluzia ca nu mai corespunde cerintelor invatamantului, si in 1963 s-a ales ca teren de amplasare a unei noi gradini botanice in Dealul Copoului pe Str. Dumbrava Rosie. S-a elaborat un studiu tehnico-economic si in urmatorii ani a inceput preluarea terenurilor, organizarea retelei de drumuri si alei, plantatiile, constructia si popularea serelor, la inceput cu materialele provenite din vechea gradina botanica.
Suprafetelor de teren preluate initial li s-au adaugat treptat altele, ajungand astazi la 80 de hectare.
Din anul 2000, Gradina Botanica din Iasi este membru fondator al Asociatiei Gradinilor Botanice din Romania.



Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi

Sugestii, comentarii: Webmaster
Copyright ©2016 Gradina Botanica Iasi. Toate drepturile rezervate.