Sectia Flora si Vegetatia Romaniei

Amplasament si suprafata

Ocupand 21,76 ha, reprezinta sectia cu cea mai mare intindere pe teritoriul Gradinii Botanice "A. Fatu" Iasi.

Principii de organizare

Principiul de baza este cel al reprezentarii pe verticala a principalelor zone si etaje de vegetatie din tara noastra (favorizata de formele de relief naturale existente), iar pe orizontala a florei si vegetatiei specifice fiecarei provincii istorice a Romaniei. Un alt principiu este cel al conservarii prin cultura a unui fond genetic vegetal cat mai variat din flora tarii noastre (popularea acestei sectii se realizeaza cu material autentic, colectat din flora spontana a tinuturilor respective).

Descriere

Provinciile reprezentate sunt urmatoarele:

• Moldova: vegetatia forestiera este reprezentata prin paduri rare de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) si stejar pufos (Quercus pubescens) cu tufe de bujor romanesc salbatic (Paeonia peregrina), alaturi de un stejaris mixt format din stejar si gorun (Quercetum robori - petraeae) si un frumos faget (Galio schultesii - Fagetum), deasupra caruia sunt reprezentate padurile de conifere montane, mixte (fag si brad - Pulmonario rubrae - Fagetum) si pure (Hieracio transsilvanici - Piceetum) aceasta din urma adapostind in partea sa nordica cateva exemplare de jneapan (Pinus mugo) si zambru (Pinus cembra) specifice etajului subalpin. Pajistile imbina fragmente din vegetatia spontana existenta anterior infiintarii gradinii botanice cu fragmente amenajate in care sunt diseminate palcuri de visinel (Cerasus fruticosa), migdal pitic (Amygdalus nana) sau caragana (Caragana frutex var. mollis). Suprafete reduse prezinta cateva zone cu saraturi de coasta unde cresc pelinita de saratura (Artemisia santonica), inchegatoarea (Limonium gmelinii) etc.
  
  
• Transilvania: reprezentata prin padurile de cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus frainetto) cu flora ierboasa caracteristica, la marginea carora se afla cateva tufe de liliac transilvanean (Syringa josikaea). Etajarea vegetatiei continua cu un stejaris in amestec cu carpen (Querco robori - Carpinetum), urmata de un faget cu carpen (Carpino - Fagetum) despartite printr-o poiana larga de un molidis (Hieracio transsilvanici - Piceetum) si un palc de zada (Larix decidua ssp. carpatica). O turbarie amenajata permite cultivarea unor specii rare: salcia taratoare (Salix rosmarinifolia), Angelica palustris etc.
  
  
• Banat: reprezentat printr-un monticol seminatural imbracat in stanci de calcar ce reda o imagine in miniatura a muntelui Domogled, pe care sunt plantate specii caracteristice zonei: pinul de Banat (Pinus nigra ssp. banatica), alunul turcesc (Corylus colurna), liliacul (Syringa vulgaris), jugastrul banatean (Acer monspessulanum), diverse specii de scorus (Sorbus dacica, S. borbasii), iris (Iris variegata), drobul (Chamaecytisus ratisbonensis) etc. Sub scutul protector al padurii s-au adaptat ghimpele (Ruscus aculeatus si R. hypoglossum) si smochinul (Ficus carica).
  
  
• Muntenia: principalele formatiuni vegetale din aceasta provincie sunt redate altitudinal de la baza versantului spre varf prin paduri de stejar (Quercus robur), apoi de gorun (Quercus petraea), de fag (Fagus sylvatica), iar in partea cea mai inalta grupuri de conifere alcatuite din pin (Pinus sylvestris) si molid (Picea abies) in amestec cu mesteacan (Betula pendula).
  
  
• Oltenia: reprezentata de o padure de cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus frainetto) unde in stratul ierbos se gasesc spanzul (Helleborus odorus) si untul pamantului (Tamus communis), iar in partea superioara a versantului, cateva grupuri de liliac (Syringa vulgaris) in amestec cu carpinita (Carpinus orientalis) si mojdrean (Fraxinus ornus) redau aspecte din vegetatia acestei provincii.
  
  
• Dobrogea: cuprinde elemente caracteristice Deltei Dunarii (reprezentata schematic prin cele 3 brate amenajate ale Paraului Podgoriei) cu flora preponderent acvatica si palustra - palcuri de stuf (Phragmites australis) si papura (Typha latifolia, Typha angustifolia) si grupuri de plop alb (Populus alba), stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), frasin paros (Fraxinus pallisae), frasin de lunca (Fraxinus angustifolia) cu periploca (Periploca graeca) si vita salbatica (Vitis sylvestris) specifice padurilor de pe grindurile deltei. Zona forestiera a Dobrogei este reprezentata prin padurile de goruni (Quercus dalechampii, Q. policarpa) cu mojdrean (Fraxinus ornus) si tei alb (Tilia tomentosa), urmate de palcuri de stejar pufos (Quercus pubescens), stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) si amestecuri de carpinita (Carpinus orientalis) si mojdrean (Fraxinus ornus). O caracteristica aparte a provinciei dobrogene o reprezinta tufisurile cu arbusti spinosi, greu de strabatut, cunoscute sub numele de "sibliac" formate din spinul lui Christos (Paliurus spina-christi), iasomie cu flori galbene (Jasminum fruticans), dracila (Berberis vulgaris), paducel (Crataegus monogyna) s.a.
  
  

  Centrul sectiei Flora si vegetatia Romaniei este ocupat de un lac de acumulare cu o suprafata de 2,1 ha care adaposteste, printre numeroase specii iubitoare de multa umiditate, si nuferi galbeni (Nuphar luteum). In afara acestui teren, sectia mai dispune de aproximativ 100 m² de precultivare, unde este obtinut din seminte material botanic, in special taxoni endemici, rari sau amenintati: Astragalus roemeri, Dianthus spiculifolius, Allium obliquum, Cerastium transsilvanicum etc.