Gradina romaneasca taraneasca

Gradina romaneasca taraneasca nu a avut niciodata o functie pur estetica. Taranul cu o casa de copii care trebuiau hraniti, cu hectare de pamant care trebuiau lucrate, cu zeci de animale care trebuiau ingrijite, nu-si putea permite sa aiba o gradina in care sa se plimbe, sa mediteze, sa asculte muzica sau sa aiba vreo alta ocupatie.

Grija zilei de maine sau a viitorului familiei sale se reflecta si in modul in care isi organiza gradina. Chiar langa gospodarie taranul avea toate cele necesare prepararii hranei.

Intre randurile cultivate cu porumb se gaseau dovlecii mari cat roata carului sau tartacutele cu care se jucau copiii. In spatele casei se afla livada plina de poame parguite, iar in gradina cu legume se iuteau in soarele molcom de toamna ardeii care trebuiau stinsi cu vin.

Printre toate acestea, sau rareori intr-un loc special, se gaseau florile multicolore care adesea inveseleau cositele fetelor pregatite de sarbatoare.

De unde sa-si fi luat model fetele pentru camasile inflorate sau pentru stergarele colorate? Desigur, si de la florile, presarate in jurul casei, care plangeau la nunta dupa miresele care le ingrijisera cu drag. Caci de cele mai multe ori tarancile tinere erau cele care aveau grija de flori si le udau cu apa scoasa din fantana cu cumpana.

Florile care inmiresmau toamna curtile gospodarilor erau fara indoiala dumitritele sau tufanelele. Corolele lor divers colorate rezistau frigului toamnei pana tarziu, cand taranii aduceau acasa recolta de pe camp. Atunci toti ai casei sarbatoreau strangerea recoltei si se infruptau din roadele asezate din belsug pe stergarul alb cu motive florale.

Daca se intampla sa-i viziteze vreun megies il imbiau cu paine si sare, asa cum e traditia straveche si il cinsteau cu vin din oala cea noua prinsa in parul din gardul de nuiele.

Am considerat ca alaturi de celelalte gradini, veti gasi acest loc vesel si primitor prin culoarea si mirosul inconfundabil al dumitritelor si gutuilor coapte din casa copilariei sau din odaia de oaspeti a bunicilor.