FACULTATEA DE BIOLOGIE

O gradina botanica îndeplineste o functie de prestigiu si de afirmare a unui popor.

Alexandru POPOVICI, profesor la Universitatea din Iasi, în perioada 1895–1936, Directorul Gradinii Botanice, din 1921 pâna în 1936

Biologia este stiinta vietii, iar viata este rezultatul eternei complementaritati dintre pozitiv si negativ, dintre plus si minus, dintre masculin si feminin. In imensa diversitate a naturii omul se amageste cu suprematia pe care singur si-a asumat-o, cu credinta in unicitatea pe care si-o afirma si prin grija fata de intreaga viata de pe pamant. Dar fantastica biodiversitate care face din Terra o planeta unica poate ramane o realitate palpabila doar atat timp cat inima noastra sensibila va palpita la unison cu inima verde a naturii.

FACULTATEA DE CHIMIE

Pentru noi, Universitatea nu este numai o scoala destinata de a prepara diversi profesionisti de care statul are nevoie. Menirea ei este mult mai înalta. Universitatile sunt, înainte de toate si mai presus de toate, focare de cultura destinate de a raspândi lumina, adevarul.

Petru PONI, profesor la Universitatea din Iasi, în perioada 1878–1920

Secretul Universului consta în multitudinea legaturilor care se stabilesc între elementele chimice. De aceea, poate chimia are misiunea de a descifra infinitatea posibilitatilor de combinare a acestor elemente si de a le valorifica. Desi omul este tot un manunchi de elemente chimice, reactiile misterioase si legaturile nebanuite care îi confera unicitatea nu au fost explicate doar prin legitatile chimiei. Legaturile sufletesti, asemeni legaturilor chimice, sunt misterul care explica diversitatea infinita a spiritualitatii umane.

FACULTATEA DE DREPT

Dreptul nefiind decât o manifestare a vietii reale, e ca si viata din care emana, în stare de perpetua miscare, de necontenita prefacere.

Matei B. CANTACUZINO, profesor la Universitatea din Iasi, în perioada 1901–1925

Procesul dintre om si natura a inceput demult…odata cu scanteierea primei farame de constiinta. Acuzatiile, tacute din partea naturii sau clamate uneori in ecouri, din partea oamenilor, sunt tot mai insistente si se aud pretutindeni. Natura este propriul sau avocat, de aceea isi sustine cauza cu fiecare floare, albina sau fir de iarba. Iar gingasia florilor, verdele crud al ierbii sau zumzaitul albinelor fac inevitabil ca Justitia sa încline balanta în favoarea protejarii naturii. Colivia de aur nu închide doar gingasa crizantema alba, ci insasi natura care ne-a dat bunul cel mai de pret: viata!

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Cultura nu reprezinta un lux, ci o stringenta necesitate.

Dumitru RUSU, profesor la Universitatea din Iasi, în perioada 1949–1998

Termenul de economie sau afaceri duce inevitabil cu gandul la bani. Banii sunt cei care acum ca si in timpuri imemoriale au exercitat o fascinatie imensa asupra oamenilor. Fosnetul bancnotelor sau zanganitul monedelor incepe sa fie inlocuit de rigiditatea cardului. Prin comparatie cu modernitatea economiei de azi povestile vechi în care aurul era pazit strasnic în cufere întunecoase par anacronice. Si totusi s-ar putea ca acele cufere ferecate cu zeci de lacate sa fie stramosii bancomatelor de azi.

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

Clasica si moderna, în acelasi timp, batrâna si foarte tânara, educatia fizica si apoi sportul s-au modelat dupa nevoile omului, în slujba caruia s-au aflat dintotdeauna.

Alice LUCA, profesor la Universitatea din Iasi, în perioada 1963–2004

În antichitatea greaca frumusetea morala a omului era pusa în directa relatie cu frumusetea fizica. Olimpiadele erau manifestarile în cadrul carora era apreciata frumusetea naturii umane si rezultatele învingatorilor în diferitele probe sportive. Spiritul olimpiadelor a strabatut mileniile pâna în zilele noastre, când competitia înseamna nu doar sa-ti învingi adversarul ci sa te învingi pe tine însuti, sa-ti depasesti limitele. Sportul nu înseamna doar competitie, ci si sanatate, relaxare, spirit de echipa.

FACULTATEA DE FILOZOFIE SI STIINTE SOCIAL–POLITICE

Daca n-am ajuns sa dezlegam enigma care ne înconjoara, e din cauza ca în omenire au fost multi învatati, dar prea putini filosofi.

Vasile CONTA, profesor al Universitatii din Iasi, în perioada 1873–1882

Doar în spatiul mioritic putem asculta doina, cântecul elegiac caracteristic poeziei populare românesti cu puternice accente sufletesti, care lipsesc peisajului natural. În doina îsi gaseste loc melancolia unui suflet sau dorul care vrea sa treaca dealul ca pe un obstacol al sortii, dar si duiosia candida care cauta doar zodiile bune, desi suisurile si coborâsurile vietii ne poarta uneori pasii repetat, monoton si fara sfârsit. Uneori cu acest orizont spatial se simte agonic si inseparabil solidar sufletul nostru inconstient, cu acest spatiu-matrice, indefinit si ondulat, înzestrat cu anumite accente, care fac din el cadrul unui anume destin.

FACULTATEA DE FIZICA

Un cercetator este…„ca un copil, care plimbându-se pe tarmul Oceanului necunoscutului, a gasit o cochilie mai frumoasa decât a celorlalti ..... Malul infinit al Oceanului ramâne însa cu un numar imens de cochilii. Cu aceste cochilii se cladesc civilizatia si progresul”.

Stefan PROCOPIU, profesor al Universitatii din Iasi, în perioada 1890–1972

Atomos în greceste înseamna ceea ce nu mai poate fi divizat, cel putin asa credeau grecii antici despre ceea ce ei desemnau cu denumirea de atomi. Este doar un graunte de materie, dar puterea cuprinsa în atom îl poate face miraculos sau înspaimântator. Studiile asupra structurii atomului au revolutionat stiinta prin tehnologiile ultramoderne, dar si prin catastrofele nucleare.

FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOLOGIE

Era odata, ca niciodata, caci e mult tare de atunci...Fata pamântului era alta. Unde erau uscaturi, azi traiesc pestii; unde erau mari, azi se seamana grâu. Prefacerile nu sunt numai pentru oameni ci si pentru fata pamântului. De unde stim ? Pietrele ce alcatuiesc coaja pamântului reprezinta arhiva lui. Rasfoite, dau stire pâna în amanuntimi de tot ce se petrecea pe vremea când au luat nastere. Cine le vede nu le crede, cine le paste le cunoaste.

Ion SIMIONESCU, profesor la Universitatea din Iasi, în perioada 1900–1929,
Rectorul Universitatii în anul 1923

A ne da seama de etapele parcurse de stiinta geografica în general (si de latura ei antropogeografica în special), de transformarile lente dar continui cari au adus-o la gradul de organizatie unde se afla azi, iata metoda cea mai sigura si mai prudenta pentru a cunoaste ceea ce este.

Gheorghe NASTASE, profesor la Universitatea din Iasi, în perioada 1920–1961

Geostiintele ofera omului posibilitatea de a explora si de a calatori, împletind în mod benefic majoritatea inovatiilor tehnice. Marile descoperiri geografice sunt legate de legendare calatorii pe mare, într-o vreme în care deplasarea navelor era la cheremul naturii. Pentru a o supune, oamenii au studiat-o, i-au descifrat legitatile, au cuantificat-o. Roza vânturilor este unul din simbolurile care din antichitate si pâna acum a îndrumat milioanele de calatori ai Terrei.

FACULTATEA DE INFORMATICA

Foarte curând oamenii se vor împarti în doua categorii: oameni batrîni si oameni care stiu sa lucreze la calculator.

Grigore MOISIL, profesor la Universitatea din Iasi, în perioada 1932–1942

Societatea de azi este caracterizata de evolutia rapida a tehnologiilor, dar probabil explozia de noutate din lumea informaticii poate fi cu greu egalata. Avalansa de programe care ne invadeaza aproape zi de zi descumpaneste pe cei care au asistat la aparitia mouse-ului, dar îi încânta pe cei din generatia mileniului III. Un calculator, un laptop pe masa de lucru este un lucru atât de firesc, încât pare a fi un adevarat membru al familiei. Si ni-l putem imagina astfel, un prieten cu creier artificial, cu o interfata prietenoasa, care ne conecteaza în câteva secunde cu oricine, oriunde.

FACULTATEA DE ISTORIE

 

Adevarul învinge, indiferent de soarta celor care l-au servit.

Gheorghe BRATIANU, profesor la Universitatea din Iasi, în perioada1924–1940

Identitatea unui om sau a unui popor nu poate fi înteleasa fara a cunoaste trecutul acelui om sau popor. Istoria se scrie în fiecare clipa si pentru a o cunoaste trebuie doar sa privim atent în jurul nostru. Fiecare ciob de ceramica, fiecare bucata de fier prelucrat vorbesc despre vremuri de mult apuse, despre primii traitori ai acestor meleaguri. Ca urmasi ai acestor vechi strabuni trebuie sa fim mândri de mostenirea lasata, iar vechimea si valoarea tezaurului de la Cucuteni, gasit aici, în inima Moldovei, trebuie sa fie imbold si model pentru propriile noastre realizari.

FACULTATEA DE LITERE

Un popor nu-si poate justifica dreptul la existenta distincta în sânul popoarelor civilizate decât daca poate contribui cu ceva la cultura universala, dându-i nota specifica a geniului sau.

Garabet IBRAILEANU, profesor la Universitatea din Iasi, în perioada 1908–1934

Litere, literatura, limbi, critica literara, oricum am spune gândul ne duce la cuvânt. Cuvântul care trebuie scris pentru a ramâne peste veacuri. O carte este un manunchi de cuvinte, adunate, potrivit mestesugite; un noian de litere care asternute cu arta pe filele albe pot cuprinde un întreg univers.

FACULTATEA DE MATEMATICA

Cunoasterea riguroasa este posibila daca reducem elementele fizice ale lucrurilor la notiuni matematice, fiindca matematica studiaza în lucruri ceea ce se refera la numar, masura, figura, spatiu sau miscare.

Florica T. CÂMPAN, profesor la Universitatea din Iasi, în perioada 1951– 1993

Matematica este o stiinta care se adreseaza ratiunii, dar in mod surprinzator este atât de apropiata de arta, de domeniul sensibil. Cel care a patruns tainele matematicii poate cunoaste muzica cifrelor, frumusetea sculpturala a formelor geometrice sau satisfactii sugerate de figurile plane. Fie ca este vorba de cercuri, patrate sau triunghiuri, îmbinarea lor armonioasa sau fantezista dupa legile riguroase ale matematicii poate da nastere unor forme care sa vorbeasca inimii.

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

Nu exista o sursa mai bogata de satisfactie decât aceea de a te simti opera propriei tale personalitati si sculptor al propriei tale fiinte.

Academician Vasile PAVELCU, profesor la Universitatea din Iasi, în perioada
1928–1970

Psihicul uman, cercetat din antichitate si pâna acum, a ramas înca putin cunoscut. Nici mecanismul reactiilor chimice, nici logica matematicii, nici legitatile fizicii, nici fiziologia organismelor nu au fost de vreun folos pentru a explica aceasta mare necunoscuta care este omul. Fiecare fiinta umana în parte este unica, la fel cum unici sunt copacii prin a caror reprezentare pot fi relevate înclinatii, tendinte, tipologii, dar niciodata întreaga personalitate a unui om. La fel ca un copac, omul poate fi samânta care atent îngrijita, udata cu ploaia cunoasterii, cizelata cu uneltele educatiei se va dezvolta într-o fiinta umana ce-si va lasa în lume amprenta propriei sale personalitati.

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA

Pe cât învatatura înalta îl preamareste pe om, cu atât neînvatatura îl înjoseste si îl nimiceste mai mult decât necuvântatoarele vietati.

Veniamin COSTACHE, Mentorul Arhiereului Profesor dr. Filaret SCRIBAN, Rectorul Universitatii din Iasi, în perioada 1861–1862

Monograma lui Iisus Hristos consta din primele doua litere grecesti ale numelui Hristos, iar caracterele alfa si omega, din parti, simbolizeaza - începutul si sfârsitul, dumnezeirea si vesnicia lui Iisus Hristos.
Conform traditiei, acest simbol ar fi fost visat de Constantin cel Mare înaintea unei batalii. El a vazut pe cer o Cruce luminoasa, iar noaptea i s-a aratat Iisus Hristos cu semnul crucii cerindu-i sa-l puna pe steagurile soldatilor. Ziua a confectionat un steag, dupa modelul aratat în vis, iar victoria a fost de partea sa. Constantin a povestit mai târziu ca semnele care i s-au aratat l-au încredintat de puterea lui Hristos si l-au facut sa treaca de partea crestinilor.

FACULTATEA DE TEOLOGIE ROMANO–CATOLICA

Revelatia (divina) introduce în istoria noastra un adevar universal si ultim care provoaca mintea omului sa nu se opreasca niciodata; dimpotriva, o determina sa largeasca necontenit spatiile stiintei proprii pâna când nu vede ca a împlinit ceea ce era în puterea sa”.

Papa Ioan Paul al II-lea, Credinta si ratiune, nr. 14

Iata acea inima care a iubit atât lumea încât nu si-a crutat nimic, pâna când nu s-a consumat pentru a le demonstra iubirea sa si acum ca recunoastere nu primesc de la cei mai multi decât nerecunostinta. Am o dorinta arzatoare de a fi iubit de oameni în Preasfântul Sacrament, însa nu gasesc aproape nici unul care sa se straduiasca dupa dorinta mea sa-mi stinga setea. Eu doresc ca inima ta sa fie pentru mine un refugiu în care ma voi complace sa ma refugiez atunci când pacatosii ma vor persecuta si ma vor respinge de la ei.