| Sistematica | Flora si vegetatia Romaniei | Ornamentala | Dendrarium | Fitogeografica | Biologica | Plante utile | Complexul de sere | Rosarium | Silvostepa Moldovei

Sectia Biologica




Amplasament si suprafata

Sectia Biologica prezinta unele aspecte ale diversitatii plantelor, trasaturi fundamentale ale materiei vii (structura si functii), evolutiei (dovezi si mecanisme), ca si rolul omului în cursul proceselor ecologice si evolutive. Sectia este amplasata în partea centrala a Gradinii Botanice si dispune de o suprafata de 5,27 ha.

Descriere

La intrarea in sectie, strajuita de o parte si de alta de coloanele arborelui vietii (Thuja occidentalis ‘Fastigiata’), sunt amenajate doua grupuri de stancarii care prezinta unele aspecte ale evolutiei vietuitoarelor.
Stancaria din partea nordica a sectorului, alcatuita din calcar de la Repedea - Iasi, prezinta vizitatorului unele dovezi paleontologice ale procesului de evolutie, printr-o bogata fauna fosila, mai ales moluste, sedimentate in gresiile calcaroase de varsta sarmatianului mijlociu. In aceasta stancarie sunt prezentate aspecte ale evolutiei florii de la cea actinomorfa spre cea zigomorfa si respectiv, de la floarea dialipetala (cu petale libere) spre gamopetala (cu petale concrescute).

În sectiunea dialipetale actinomorfe sunt prezentate: Anemone hupehensis var. japonica, A sylvestris, Aster alpinus var. dolomiticus, Epimedium alpinum, Dianthus monspessulanus, D. knappii, D. spiculifolius, D. superbus, D. superbus 'Crimsonia', Potentilla rupestris, P. nepalensis, Waldsteinia geoides s.a., în sectiunea dialipetale zigomorfe sunt expuse: specii apartinând familiei Balsaminaceae, Consolida regalis, Coronilla vaginalis, Delphinium elatum, Dicentra spectabilis, D. torulosa, Viola labradorica, V. cornuta, V. sororia, Trifolium incarnatum, Medicago lupulina s.a. Spre vârful stâncariei, unde sunt cultivate specii ce au floarea cu petalele concrescute sunt prezentate în partea stânga gamopetale actinomorfe: Campanula carpatica, C. rotundifolia subsp. rotundifolia, C. poscharskyana, C. aliariifolia, C. trachelium, Lithospermum prostratum, Leontopodium alpinum, Platycodon grandiflorus, Plantago major 'Rubrifolia' s.a., iar în partea dreapta sunt prezentate plante ce au floarea gamopetala zigomorfa: Ajuga reptans, A. reptans 'Variegata', Antirrhinum majus, Calamintha nepeta 'Blue Cloud', Digitalis lutea, Lamium maculatum 'Silver Beacon', Linaria vulgaris, Lobelia erinus, L. siphilitica, Nepeta x faassenii 'Snowflake', Satureja caerulea, Teucrium polium, Thymus serpyllum, T. vulgaris 'Foxley', Veronica austriaca subsp. austriaca, V. orchidea.

Grupul de stancarii situat in apropierea axului central al Gradinii Botanice, construit din roci sedimentare provenite de la carierele Pojorata, Molid, si Vama (judetul Suceava), sunt exemplificate unele dovezi morfologice ale evolutiei plantelor: tulpini si frunze metamorfozate precum si metamorfoze progresive si regresive ale florii si o parte a alpinariumului.

Subsectia Metamorfozarea organelor este în prezent restructurata, fiindu-i atribuita doar stâncaria din vecinatatea Sectiilor Ornamentala si Sistematica, stancariile iînvecinate sunt atribuite plantelor tipic alpine, in completarea Alpinariumului, in care s-au dezvoltat foarte mult plantele lemnoase, facand aproape imposibila conservarea plantelor ierboase. Astfel, colectia de plante ce prezinta metamorfoze in diverse organe contine cateva exemple reprezentative de bulbi tunicati: Anemone blanda, A. coronaria; rizomi plagiotropi: A. multifida var. multifida, A. multifida var. saxicola, A. sylvestris, Geranium macrorrhizum; bulbi tunicati, radacini contractile: Crocus vernus; rizomi si respectiv, stamine transformate în carpele: Helleborus foetidus, H. lividus subsp. corsicus, H. niger, H. odorus, H. purpurascens; bulbi: Iris hollandica; rizomi: Iris pumila, I. germanica, Paeonia tenuifolia, Pulsatilla halleri, P. montana, P. vulgaris subsp. grandis, P. vulgaris var. rubra; filocladii: Ruscus aculeatus, R. hypoglossum; frunze reduse: Ephedra distachya; tulpini si frunze suculente: Sedum album, S. hexangulare, S. hispanicum, S. spurium, S. spathulifolium, S. stoloniferum, S. telephium subsp. telephium, S. telephium subsp. maximum.

Alpinariumul se afla la limita platoului încheind axul central de compozitie al Gradinii Botanice. Este realizat din mai multe tipuri de roci: sedimentare (gresii si calcare, ce provin de la Pojorata si de la Repedea), magmatice (andezit, granit, care provin de la Molid) si metamorfice (calcare cristaline, sisturi verzi aduse de la cariera Vama ), atat de suprafata, cat si de adancime. Aici, aleile cu tuia piramidala (Thuja occidentalis 'Fastigiata') sunt continuate de palcuri de pin (Pinus nigra, P. sylvestris) si molid (Picea abies), cateva exemplare de tisa (Taxus baccata, T. baccata 'Adpressa', T. cuspidata), o colectie de ienupar: Juniperus communis, J. chinensis, J. horizontalis, J. horizontalis 'Glauca', J. horizontalis 'Douglasii', J. horizontalis 'Andorra Compacta', J. horizontalis 'Prostrata', J. x media 'Pfitzeriana', J. x media 'Pfitzeriana Glauca', o colectie de cotoneaster: Cotoneaster acuminatus, C. divaricatus, C. integerrimus, C. lucidus, C. melanocarpus, C. multiflorus, C. nitens.

In completarea vegetatiei specifice unui alpinarium, actualmente plantele ierboase sunt conservate într-una din stancariile din stanga axului central, situata in vecinatatea Sectiei Sistematice. Aici sunt conservate o serie de plante alpine cum ar fi: Alyssum murale, A. saxatile, Campanula carpatica, C. carpatica var. turbinata, C. aliariifolia, C. portenschlagiana, C. punctata, C. punctata var. hondoensis, C. rotundifolia subsp. rotundifolia, Codonopsis clematidea, Gentiana septemfida var. lagodechiana, G. tibetica, Hutchinsia alpina, Jasione montana, Satureja montana, Silene nutans subsp. dubia, S. zawadskii, Thymus serpyllum, T. citriodorus, s.a., iar speciile calcifile cum ar fi: Leontopodium alpinum, L. himalayanum, Dianthus spiculifolius, Satureja caerulea sau cele saxicole ca Andryala integrifolia etc. sunt prezentate într-o stancarie invecinata in care la cateva cuiburi s-a schimbat substratul, adaugandu-se dolomit sau substrat bogat in siliciu.

Subsectia Adaptarea plantelor la polenizare aflata in continuarea grupului de stancarii prezinta spre partea centrala a sectiei exemple ale anemofiliei (Chamaecyparis lawsoniana, C. lawsoniana 'Allumi', Juniperus virginiana 'Glauca', Taxus baccata 'Aurea', Picea orientalis, Pseudotsuga menziesii, Cotinus coggygria, Corylus avellana), iar spre periferia sectiei sunt cultivate plante entomofile la care vectorii polenizarii sunt albinele (Malus sylvestris, Crataegus oxyacantha, Caryopteris x clandonensis, Helianthus annuus), bondarii (Aconitum napellus, Allium aflatunense, Antirrhinum majus, Centaurea stenolepis, C. moschata), viespile (Digitalis grandiflora, D. lutea, Scrophularia nodosa), fluturii (de zi: Buddleja davidii, Lychnis chalcedonica, Perovskia atriplicifolia sau de noapte: Mirabilis jalapa, Narcissus poeticus, Nicotiana longiflora, Oenothera biennis, Petunia violacea), mustele (Asarum europaeum, Cornus alba, Aristolochia macrophylla, Asclepias syriaca), coleopterele (Magnolia kobus, Viburnum lantana, V. rhytidophyllum), melcii (Chrysosplenium alternifolium). Tot aici sunt prezentate exemple ale mijloacelor prin care florile atrag insectele: colorit viu al pieselor florale (petalelor – Aquillegia hybrida 'Winky Double Red & White', Canna indica 'Melody', Chaenomeles japonica, Digitalis purpurea, Inula helenium, Papaver somniferum 'Danish Flag', 'Przemko' etc., staminelor – Lilium sp., stigmatului – Ricinus communis, bracteelor inflorescentelor – Euphorbia marginata, Salvia sclarea, Helleborus), prezenta nectariilor (extraflorale – Impatiens balsamina, Rosa 'Alissar, Princess of Phoenicia', Prunus padus, florale – Angelica archangelica, Chaerophyllum aromaticum, Myosotis sylvatica, Papaver orientale, Berberis vulgaris, Campanula glomerata, C. trachelium), prezenta uleiurilor volatile (Lavandula angustifolia, Melissa officinalis, Ribes aureum, Rosa agrestis), compusi aromatici (Hypericum androsaemum, Reseda odorata) etc.

Subsectia Adaptarile plantelor la raspândirea fructelor si semintelor situata în continuarea subsectiei mai sus-mentionate; aici sunt cultivate diverse plante autochore (Castanea sativa, Geranium pratense, Brassica oleracea, Ecballium elaterium, Lupinus polyphyllus, Buxus sempervirens, Plantago major 'Atropurpurea', Primula veris, Syringa vulgaris, S. x henryi, S. josikaea, S. villosa, alochore (anemochore – Digitalis purpurea, Acer pseudoplatanus, Catalpa bignonioides, Paulownia tomentosa, Fraxinus excelsior, Epilobium hirsutum, Populus nigra, zoochore epizoochore – Agrimonia eupatoria, Arctium lappa, Bidens tripartita, Galium aparine, Pulmonaria officinalis, endozoochore – Berberis vulgaris, Crataegus macrosperma, C. monogyna, Physalis alkekengi, Prunus cerasifera, ornitochore – Aronia melanocarpa, Rhamnus frangula, Rubus caesius, Viburnum opulus, Viscum album, mirmecochore – Asarum europaeum, Euphorbia lathyris, Chelidonium majus, antropochore – Agrimone eupatoria, Xanthium spinosum, Iva xanthiifolia etc.).

Subsectia Ecologica prezinta mostre ale vegetatiei montane, silvostepice si stepice. De asemenea, aici pot fi observate dovezi paleontologice ale evolutiei lumii vii (Ephedra distachya, Ginkgo biloba, ca si lamelibranheatul Mactra podolica impregnat în rocile ce provin de la Repedea), mecanisme ale evolutiei vegetale prin izolare ecologica – Primula elatior, P. vulgaris, sezonala – Pinus nigra, P. sylvestris, Phlox divaricata, P. subulata, P. paniculata, mecanica – speciile genurilor Penstemon, Salvia sau prin izolare gametica – speciile genurilor Gilia, Primula, prin mutageneza (mutatii genice naturale, numite si variatii mugurale – Acer negundo 'Variegatum', A. pseudoplatanus 'Purpureum', Morus alba 'Pendula', mutatii cromozomale – Clarkia, Oenothera, Primula, Paeonia officinalis, mutatii genomice sau speciatia prin poliploidie – Helianthus tuberosus, dintre autopoliploizi; Nicotiana tabacum, Brassica napus, dintre alopoliploizi; Rosa canina, R. gallica, R. rubiginosa, R. multiflora, R. persica, Syringa x henryi, S. emodi, S. japonica, S. josikaea, S. julianae, S. velutina, S. villosa, S. vulgaris, S. vulgaris 'Lavender Lady', în cazul complexelor poliploide) daca ar fi sa aducem în atentie doar câteva exemple din multiplele existente.
O prioritate între activitatile noastre o reprezinta conservarea ex situ a speciilor amenintate ca urmare a activitatii umane necontrolate, dar si a relatiilor dintre factorii abiotici si plante sau a interrelatiilor între diferite specii. Speciile amenintate care se conserva ex situ în Sectia Biologica sunt raspandite in diverse subsectii, acolo unde mediile ecologice create sunt favorabile. Dintre speciile protejate conservate aici amintim: Acanthus balcanicus, Adonis vernalis, Allium flavum subsp. tauricum, Angelica archangelica, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Campanula romanica, Dianthus spiculifolius, D. nardiformis, D. pseudarmeria, Ecballium elaterium, Echinops banaticus, Ephedra distachya, Epipactis helleborine, Euphorbia myrsinites subsp. myrsinites, Helleborus odorus, Hepatica transsilvanica, Iris graminea subsp. brandzae, I. halophila, I. sibirica, Juniperus sabina, Larix decidua, Leontopodium alpinum, Lychnis viscaria subsp. atropurpurea, Paeonia daurica, P. officinalis var. banatica, P. peregrina, P. tenuifolia, Periploca graeca, Petrorhagia saxifraga, Pinus nigra subsp. banatica, P. sylvestris, Polemonium caeruleum, Potentilla rupestris, Pulsatilla vulgaris subsp. grandis, Ruscus aculeatus, R. hypoglossum, Salvia ringens, Satureja caerulea, Sedum album, Silene nutans subsp. dubia, S. zawadzkii, Sorbus borbasii, Syringa josikaea, Taxus baccata, Thymus serpyllum, Waldsteinia geoides.

Rolul principal al sectiei este de a contribui la educarea omului in spiritul conceptiei stiintifice despre lume si viata si de a mobiliza la lupta pentru conservarea naturii, pentru ocrotirea mediului ambiant.

 



Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi

Sugestii, comentarii: Webmaster
Copyright ©2020 Gradina Botanica Iasi. Toate drepturile rezervate.